Mulți dintre noi ar părea că suntem înfrânți irevocabil de moștenirea cataclismului morții lui Adam proprie tuturor urmașilor lui, dar nu e așa, pentru că în sânul Sfintei Treimi, atunci când fiecare dintre noi am fost chemați la Viață, am fost zidiți din bucurie și întâmpinați cu un surâs. E surâsul veșnic al lui Dumnezeu. Acest surâs l-a avut Domnul Hristos pe sfânta Sa față când a înviat din morți, când a prădat iadul și l-a făcut pe Om biruitor asupra morții. Atunci ne-a îmbrățișat pe toți cu plinătatea dragostei purtată în trup de Om Care a trecut prin moarte „cu moartea pre moarte călcând”. Aceasta e puterea prin care ne îmbrățișăm unii pe alții, nefiind îngrădiți de loc, distanță sau timp. Suspinul dinaintea durerii și a morții se preschimbă în îmbrățișare a întregii firi omenești, fie ea adeseori dureroasă sau alteori nespus de istovitoare. Credem că această cărticică și rugăciunile cuprinse în ea pot fi un mic sprijin în această cale.
Cărți,multe cărți.
