Paradoxul dreptului penal constă în faptul că garantează libertatea tuturor prin îngrădirea libertăţii nemărginite a fiecăruia. Evoluţia dreptului penal este marcată de încercarea continuă de a ţine sub control agresivitatea umană cu caracter infracţional şi de a legaliza, controla şi umaniza reacţia agresivă de răspuns la aceasta, respectiv sancţiunea. Istoria dreptului penal este, în ultimă instanţă, istoria umanizării pedepsei.
Cărți,multe cărți.
