Lucrarea tratează noțiuni uzuale în domeniile psihopatologiei și psihoterapiei, cu definițiile, etimologiile și sensurile lor, vizând aplicabilitatea lor concretă în câmpul asistenței sociale. De asemenea, sunt trecute în revistă principalele școli și orientări psihoterapeutice, pe aceeași idee, a sprijinirii lucrătorului social în munca efectivă de teren, unde va lua contact, fără îndoială, cu toate realitățile întâlnite în domeniul psihopatologiei (comportamente sănătoase, problematice și patologice) și chiar cu anumite tehnici și proceduri învățate din câmpul psihoterapiei, fără a se substitui însă specialiștilor în domeniu. Este definit locul psihopatologiei în aria științelor umane, relația interdisciplinară cu alte domenii de ajutor uman profesionist și necesitatea ei în practica asistențială. Asistenţa socială are ca scop fundamental tocmai refacerea capacităţii de integrare şi funcţionare socială normală atât a persoanelor asistate, cât şi a grupurilor şi a comunităţilor problematice. Normalitatea pe care o vizează asistenţa socială este contraponderea devianţei şi a inadaptării. Cartea are un câmp larg de adresabilitate. Este cuprinzătoare, apropiindu-se de dimensiunile unui tratat. Este scrisă într-un mod accesibil și antrenant și este utilă oricărui cititor care dorește să se familiarizeze cu aspectele fundamentale din acest domeniu.
Cărți,multe cărți.
