Justitia penala, manifestata prin aplicarea legii penale substantiale si a celei procesuale penale, are ca finalitate pedepsirea celor care au savarsit infractiunile deduse judecatii si exonerarea de raspundere a celor nevinovati. Intre aceste limite conceptuale, organele judiciare trebuie ca, prin ordonantele si hotararile definitive pe care le pronunta, pe de o parte, sa asigure stabilitatea raporturilor juridice, iar, pe de alta parte, sa garanteze respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale participantilor la procesul penal. Prin urmare, odata ce fata de o persoana s-a pronuntat, printr-o ordonanta ori hotarare ramasa definitiva potrivit legii, una dintre solutiile prevazute in Codul de procedura penala, fata de aceeasi persoana organele judiciare ? penale sau administrative ? nu mai pot declansa o noua procedura judiciara pentru pretinsa savarsire a unei fapte identice sau care, in esenta, este aceeasi cu cea pentru care fata de acea persoana s-a pronuntat, intr-o
Cărți,multe cărți.
