A pune pe hârtie câteva fraze, sau mai multe, despre cel care a fost preotul Ioan Răuțescu, este o sarcină grea, mai ales când ești cel de-al nouălea copil al familiei, și ultimul în viață. Crescută în casa părintească din Dragoslavele, Muscel, ca mezină a familiei Răuțescu, educată în principiile ortodoxiei, cu iubirea de aproapele, cu conștiință, demnitate și compasiune pentru cei în nevoie, luptând pentru adevăr și dreptate, nu a fost ușor a viețui în perioada comunistă, ce a durat o jumătate de veac. Acum, când am regăsit libertatea de a vorbi despre valorile noastre, doresc să fac cunoscută generațiilor de astăzi personalitatea unui om care a iubit cartea, cultura, mai mult decât pe sine. S-a dedicat întru totul muncii sale, de păstor de suflete și de cercetător istoric, și nu a precupețit niciun efort pentru a o îndeplini așa cum considera că se cuvine. Pentru a-i contura personalitatea complexă, am apelat la amintirile din copilărie și tinerețe, formate în anii în care am trăit în casa părintească din comuna Dragoslavele, Câmpulung-Muscel, sub atenta îndrumare a tatălui meu, preotul Ioan Răuțescu, precum și la caietele sale de însemnări, la corespondența pe care a purtat-o cu diferite personalități ale vremii, la opera pe care a creat-o și la mărturiile celor care l-au cunoscut direct sau prin intermediul scrierilor sale. Din păcate, mare parte din caietele părintelui Ioan Răuțescu s-au pierdut. Dintr-un total de 42 de jurnale, am astăzi în posesie doar 8. Au rămas perioade de timp neacoperite, nemaiputând astfel beneficia de analiza sa pertinentă asupra evenimentelor vremurilor, fără îndoială foarte interesante, dat fiind fragmentul de timp în care preotul Răuțescu a trăit. De asemenea, o parte din corespondența sa cu personalități remarcabile ale vremii (Lucian Blaga, Ion Barbu, Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Constantin Giurescu, Constantin Brăiloiu, Tancred Bănățeanu și alții) a dispărut. La fel și documente vechi foarte valoroase, pe care părintele Răuțescu le achiziționase cu bani nu puțini. După moartea sa, cea mai mare parte din documentele rămase au fost preluate de Arhivele Statului din București, iar restul donate Muzeului din Câmpulung, împreună cu obiecte personale și lucrările ce i-au adus atâta bucurie. Preotul Ioan Răuțescu s-a născut la 1 octombrie 1892, în comuna Dragoslavele, Muscel, într-o familie de moșneni, Ion și Paraschiva Răuțescu. Firea sa liniștită, împăciuitoare, dornică de cunoaștere l-a apropiat de studiile teologice. Paroh al Bisericii „Înălțarea Domnului” din Dragoslavele, perceput de mine cu ochi de fiică și creștină, părintele Ioan Răuțescu a fost înzestrat cu mulți talanți.
Cărți,multe cărți.
