Pe taramul fantomelor infometate

In bestsellerul sau de referinta, Pe taramul fantomelor infometate, dr. Gabor Mate ne introduce in lumea promiscua, greu accesibila a dependentei, care isi poarta chipul cel mai hidos in suburbiile lumii, printre dependentii de droguri. Prezentandu-ne aceasta lume tulburatoare, el ne arata ca nu este vorba o conditie medicala oarecare ce poate fi tratata in clinici si spitale. De la formele sale mai benigne, dependentele comportamentale, la cele mai maligne, care cauzeaza ravagii in viata intima si sociala si in organismul individului, dependenta este mai degraba un continuum, fiecare dintre noi cazandu-i prada sub diverse forme. Este rezultatul unei istorii de viata in care mediul a influentat genetica mai mult decat vrem sa acceptam ca societate. Impletind detalii din povestea personala cu povestile pacientilor sai din Downtown Eastside (un cartier rau-famat al Vancouverului) si cu o descriere elocventa a celor mai importante concluzii ale studiilor stiintifice din domeniul neurobiologiei adictiei, Mate invita la compasiune, flexibilitate si, nu in ultimul rand, la acceptare. El ne vorbeste despre durere, despre trauma, dar si despre puterea autenticitatii si a relatiei umane. Daca trebuie sa facem tot ce putem mai bine, uneori cel mai bine inseamna sa ne asiguram ca se intampla raul cel mai mic, ne consiliaza autorul. O lucrare de o luciditate extrema, in care atat specialistii din domeniul sanatatii mintale, dar si cei implicati la nivel social in politicile de sanatate vor descoperi multa inspiratie. Familiile celor afectati de dependente severe vor gasi in paginile cartii multe raspunsuri edificatoare. Traducere din limba engleza de Vasile Semeniuc. Fragment din cartea "Pe taramul fantomelor infometate" de Gabor Mate "Fundamentul dependentei este reprezentat, de fapt, de sentimentul trecator de a nu fi dependent. Persoana dependenta tanjeste dupa absenta starii de tanjire. Pentru o clipa, persoana este eliberata de gol, de plictis, de lipsa de insemnatate, de dorinta, de hotarare sau de durere. Este libera! Sclavia fata de ceva exterior - substanta, obiectul sau activitatea - consta in imposibilitatea (in mintea acestei persoane) de a gasi in interiorul ei eliberarea de dorinta sau de iritabilitate. "Nu vreau nimic si nu ma tem de nimic", a zis Zorba Grecul. "Sunt liber." Nu exista multi Zorba printre noi. In starea mea de dependent, muzica inca ma emotioneaza puternic, dar nu ma poate elibera de nevoia de a cauta si de a avea mai mult si mai mult. Fructul ei nu este bucuria, ci insatisfactia. Cu fiecare CD ma amagesc ca acum colectia mea va fi completa. Daca as pune mana pe aia - doar una, doar o data, as fi implinit. Asa lucreaza iluzia. "-Inca una- este factorul care ne leaga in cercul suferintei", scrie calugarul si invatatorul budist Sakyong Mipham. In momentul in care imi parchez masina, ma grabesc spre Sikora si, incetinind chiar inainte de intrare, inspir adanc in timp ce imping usa, am sentimentul cel mai pur de libertate. Timp de o nanosecunda, viata este o posibilitate fara limite. "Putem sa vedem infinitul in muzica doar cautand aceasta calitate in noi insine", scrie pianistul si dirijorul Daniel Barenboim. Foarte adevarat. Dar acesta nu este genul de infinit pe care il cauta o persoana dependenta. Daca analizez mai profund, alerg de fapt dupa adrenalina, alaturi de pretioasele substante asociate recompensei care imi inunda creierul in momentul in care tin in mana noul CD, generand o mult prea temporara amanare a stresului provocat de starea mea de cautare. Dar abia ce parasesc magazinul, ca adrenalina incepe sa pompeze din nou in sistemul circulator, iar mintea mi se indreapta catre urmatoarea achizitie. Orice persoana dependenta de ceva - indiferent ca este vorba despre sex, jocuri de noroc sau cumparaturi - cauta aceeasi combinatie de substante eliberate de propriul creier."