Inspirat dintr-un caz autentic, romanul relateaza povestea unui baiat nascut in Romania, emigrat in Spania si stabilit definitiv in Germania. Romanul nu este altceva decat o fotografie a relatiilor interumane in diversitatea lor, fie ca este vorba despre relatii sociale, interreligioase, interculturale, sau pur si simplu relatia oscilanta a unui cuplu, incepand de la momentul cunoasterii celor doi parteneri si continuand mult timp dupa drama divortului. Sunt redate in paginile sale, intr-un mod foarte ilustrativ, conflictele sociale, de constiinta, religioase, dar mai ales cele de ordin personal, sufletesti, psihologice, atunci cand personajul principal ajunge la un moment de cumpana din viata sa, moment in care trebuie sa faca decisiva alegere intre a se sinucide sau a continua sa lupte. Romanul nu reprezinta doar descrierea luptei inversunate a unui parinte de a-si mai vedea copilul pierdut dupa divort, ci a insasi vietii in sine in toata complexitatea ei, privita din punctul de vedere al cuiva educat intr-o biserica neoprotestanta. Personajul se metamorfozeaza religios o data cu trecerea timpului, cunoaste de-a lungul anilor diferite tari si culturi, isi schimba mentalitati si renunta la prejudecati? cu alte cuvinte trece printr-un lung si dureros proces al definirii si cautarii de sine. Cazul sau poate fi foarte bine povestea tragica a multor tati care isi pierd dreptul de a-si mai vedea si auzi copilul in urma unui proces de divort dureros, lucru care ii urmareste din punct de vedere psihic multi ani dupa aceea. Autorul propune cititorului, in final, singura solutie viabila intr-un astfel de caz: speranta. Iar deznodamantul cartii demonstreaza cu putere ca viata merita traita, oricat de negri ar parea norii de deasupra capului la un moment dat.
Cărți,multe cărți.
