Opus Dei, microromanul speculativ al lui Constantin Virgil Negoita, e un soi de frate mai mare si mai cult al bestseller-ului Codul lui Da Vinci. Toata politica americana, ba mai mult, un intreg culoar din parcursul spiritual al omenirii a fost determinat de hotararile secrete ale unei confrerii catolice, in zilele noastre celebra - Opus Dei. Asupra acestei organizatii oculte arunca lumina una dintre lucrarile lui Merry Cutter, personaj principal in cartea lui Negoita, care e dublat, ca narator, de Goz, ?autorul? unei carti despre vizionara americanca. Pentru a-I da o anvergura cat mai veridica, prin intermediul lui Goz, Negoita I-o opune - ca mod de a vedea lumea - pe Hannah Arendt lui Merry Cutter. Daca la autoarea Originilor totalitarismului, singuratatea maselor nastea totalitarisme, la Merry, singuratatea se impleteste cu religia. In general, concluziile celei care a revelat ascunzisurile confreriei Opus Dei sunt vecine cu bigotismul. Pe cat de spectaculoasa descoperirea unei organizatii mistice atat de exotice, pe atat e de simpla morala pe care o formuleaza Merry: ?Daca Biblia nu poate merge in lume si sa se intoarca mai puternica, atunci suntem sarlatani si neghiobi?. Cred in Biblie. Nu mi-e frica de adevar. ?Fascinant e, insa, drumul pana la simplitatea acestei concluzii?.
Cărți,multe cărți.
