Oita vesela si blana incalcita

Povestile, stim asta de acum, ne ajuta sa ne vindecam, copii si adulti deopotriva. Ele ne permit sa deznodam contradictiile, sa reparam situatiile traite sau sa ne vindecam ranile din trecutul sau prezentul nostru. Prin intermediul acestor istorioare, cititorul va face trecerea de la personajele implicate la propria persoana, gasind astfel rezolvarea la unele situatii dificile din viata de zi cu zi.Povestea Oita vesela si blana incalcita il ajuta pe parinte sa-si constientizeze importanta rolului sau, pentru ca, asa cum spunea Haim Ginott, intr-o mare masura, limbajul celor mari determina destinul unui copil. In poveste este vorba despre efectul nociv al ?etichetarii? copilului, despre sentimente de deznadejde, rusine si chiar teama care se instaleaza la cei mici atunci cand privirea si cuvintele celor din jur ii sunt potrivnice.Regasim la final stima de sine si increderea in viata, reconstruite printr-o unealta pe care povestea o prezinta, si anume restituirea.?Povestea este conceputa pentru a fi citita de catre copil, sub supravegherea sau impreuna cu adultul. Acest lucru asigura o receptare optima a mesajului de catre copil. Va sugerez sa cititi intreaga povestire, inainte de a incepe o discutie pe marginea ei. La finalul povestii, asteptati intrebarile pe care copilul le poate avea, inainte de a le pune pe ale dumneavoastra. La intrebarile adresate e bine sa reformulati, astfel incat cel mic sa-si poata gasi singur raspunsul.Fara a fi specialist in pedagogia comunicarii, parintele sau adultul care acompaniaza copilul in lectura acestei carti va gasi o cale simpla si eficace de a ajunge la trairile profunde ale copilului. El va reusi, astfel, sa intretina vie relatia care-i leaga, alimentand-o cu o comunicare pozitiva.? - Antonia Noel, Consultant in Comunicare Relationala, Formator ESPERE®Antonia Noël este consultant in comunicare, formator specializat in educarea adultilor si a copiilor prin Metoda ESPERE®. Ea sustine conferinte si seminarii pe tema comunicarii si a relatiilor interumane, prin care ii ajuta pe oameni sa comunice mai bine. O parte din activitatea sa este concentrata intr-o serie de emisiuni televizate, in care autoarea ofera o abordare practica a psihologiei relatiilor interumane (relatiile de cuplu, relatia parinte-copil, relatiile profesionale).Promotoare a unei educatii bazate pe comunicarea relationala in mediul familiar si scolar, Antonia consiliaza parintii si cadrele didactice in procesul de educatie continua a copiilor.Prin seria Comunicare psiho-sociala acasa si la scoala autoarea isi propune o abordare a universului emotional cu care ne confruntam fiecare dintre noi. Povestile, cu scop terapeutic si relational, pot fi tot atatea lectii de viata, de la varsta scolara pana cand devenim oameni Mari.Responsabilizarea ? Regula de igiena relationala a Metodei ESPERE®Responsabilizarea este un concept al Metodei ESPERE®, care sta la baza procesului de comunicare. Nu putem, in general, comunica in mod real si autentic daca nu suntem constienti si responsabili de rolul nostru in relatiile pe care le stabilim cu ceilalti. O fiinta umana va parcurge asadar diferite etape pentru a deveni responsabila intr-o relatie.Primul pas in ingrijirea unei relatii cu celalalt si in procesul responsabilizarii din punct de vedere al unei comunicari relationale este acela de a vorbi celuilalt, cu un eu personalizat. Asadar, nu vorbesc despre celalalt, ci cu celalalt, iar daca imi exprim punctul de vedere o fac vorbind la persoana a l-a singular.Practicand responsabilizarea zi de zi, vom dobandi cu siguranta relatii mai autentice, mai sanatoase si mai constructive, cu fiecare dintre cei apropiati noua!