O istorie neasteptata a celebritatii. Din Epoca Bronzului pana in epoca micului ecran

Celebritatea, cu stralucirea ei de neon si pozele selfie, ne pare un lucru hipermodern. Dar cei faimosi ne-au incantat, incitat si oripilat de mult mai multa vreme decat ne-am putea noi da seama. Fie ca a fost vorba de scandalosul lord Byron, a carui poezie ducea admiratoarele in delir erotic, sau de actrita franceza Sarah Bernhardt, care avea un cimpanzeu, un picior de lemn si dormea intr-un cosciug si care a pornit o dusmanie violenta cu fosta ei prietena cea mai buna, sau de Edmund Kean, uimitorul actor shakespearian al carui orgoliu monstruos si alcoolism teribil l-au facut sa fie aproape omorat de propriul public - lista starurilor ale caror cariere s-au consumat cu flacara inainte de Epoca Televiziunii este lunga si extrem de variata. Celebritatile pot fi eroi sau ticalosi, razboinici sau ucigasi, talente deosebite sau escroci cu inclinatie pentru minciuna, cei care stabilesc moda, provocatori de voie sau victime tragice carora li se face publicitate ca anomalii ale naturii. Unii au tanjit dupa faima, in timp ce altii au fost fortati sa o accepte. Unii au descoperit faima de copii, altii au trebuit sa astepte decenii dupa o sansa. Dar ceea ce ii uneste pe toti este punctul de origine: de la inceputul anilor 1700, celebritatea a fost una dintre fortele motrice cele mai puternice din cultura populara, o ruda apropiata si mai putin onorabila a reputatiei glorioase, iar aparitia ei a ajutat la conturarea atitudinilor publice fata de etica, identitate nationala, credinte religioase, bogatie, sexualitate si roluri de gen. In aceasta istorie ambitioasa, care se intinde de la Epoca Bronzului la zorii Epocii de Aur a televiziunii, Greg Jenner aduna o distributie deosebita de peste 125 de actori, cantareti, dansatori, sportivi, ciudati, semizei, ticalosi si nu numai, in cautarea radacinilor istorice ale celebritatii. Ne dezvaluie de ce celebritatea a prins brusc viata la inceputul secolului al XVIII-lea, cum difera de vechile idei de faima, tehnicile prin care a fost obtinuta si cum a fost pastrata, efectul pe care l-a avut asupra gustului public si povara psihologica a celebritatii de pe umerii celor aflati direct in lumina reflectoarelor. Este o explorare surprinzatoare, amuzanta si fascinanta atat a unei epoci trecute, cat si a modului in care am ajuns sa traim intr-o societate moderna, obsedata de celebritate. Una dintre realizarile de marca ale lui Jenner este crearea unui gen de istorie popularizata in care fuzioneaza cercetarea stiintifica si umorul. Plina de aluzii inteligente si de lucruri amuzante... O carte jucausa, care produce bucurie. - The Guardian Jenner se comporta precum Oscar Wilde, imprastiind intelepciune si spirit, in egala masura, producand o carte extrem de placuta si o analiza profunda despre viata anumitor oameni. - The Irish Times O carte bine documentata, care te prinde... Jenner isi aduce parca subiectul la viata. - The Observer Gasesti o gama extrem de larga de referinte culturale... o multime de comori exotice, pe jumatate uitate. - Spectator Jenner este amuzant de la inceputul pana la finalul acestei carti extrem de inteligente. - LA Review of Books Traducere din limba engleza de Diana David. Fragment din cartea "O istorie neasteptata a celebritatii. Din Epoca Bronzului pana in epoca micului ecran" de Greg Jenner: "Atat de incantati au fost britanicii de eroina lor curajoasa, incat a trecut doar un deceniu de la moartea ei pana cand victorienii s-au grabit sa canonizeze inca doua fecioare devotate: Florence Nightingale si Mary Seacole. Recent, Seacole si-a recapatat locul in cartile de istorie dupa ce fusese uitata in secolul XX. O figura fascinanta, ea a devenit un simbol al istoriei negrilor si beneficiara unei campanii bine intentionate, care sa ii acorde un statut egal cu cel al lui Nightingale, care era mai privilegiata. Acest lucru a condus accidental la aparitia unor mituri moderne, dar ambele femei erau deja figuri semimitice din timpul vietii, asa ca poate se potriveste oarecum. Vom incepe cu Nightingale, care locuia eleganta casa de vara de la tara, in Italia pe sora ei o chema Parthenope, ce Dumnezeu! dar tanara Florence a fost o sursa constanta de dezamagire pentru parinti. Voiau cu disperare ca ea sa se fataie in inalta societate in rochii elegante, cu un sot respectabil la bratul ei. Ea insa a fost o matematiciana talentata care a ales sa porneasca una dintre cele mai ciudate rebeliuni si a anuntat ca Dumnezeu o chemase sa vindece bolnavi. Cat de egoist! Nightingale si-a parasit iubitul ales special pentru ea, a invatat cate ceva in strainatate si a primit marea sansa odata cu izbucnirea Razboiului Crimeii. In 1854, Imperiul Britanic s-a aliat cu Imperiul Francez si cu Imperiul Otoman in incercarea de a opri expansiunea imperiala rusa. A fost un razboi destul de sensibil in afara faptului ca a fost un dezastru. Logistica armatei britanice a fost ingrozitor de dezorganizata, iar inceputul unei ierni crunte i-a aruncat curand pe soldatii obositi disperare glaciala. Desi gloantele si sabiile rusesti au lovit puternic britanicii, cel mai mare dusman a fost boala. Soldatii care aveau nevoie de ingrijiri medicale au fost transportati la spitalele militare din Turcia, desi ar fi fost mai in siguranta in corturile lor. Igiena din camera de garda lasa de dorit. Nimeni nu se spala pe maini, podelele si peretii erau manjiti cu fecale, sobolanii misunau in voie, lenjeriile de pat erau infes-tate cu paduchi, iar membrele amputate ale soldatilor care tipau erau pur si simplu aruncate la cainii din apropiere."