O iluzie fara sfarsit

Am fost intrebat de catre un prieten, daca eu insumi am incercat sa comunic in timp? Stiti ce i-am raspuns ? I-am raspuns asa: draga prietene, acestea sunt chestiuni care ma privesc, sunt chestiuni intime si cred ca oricarui om ar trebui sa i se ofere cel putin sansa de a avea mici secrete? Daca s-ar sti totul despre un om, acesta ar fi pur si simplu umilit? Unde ar mai fi atunci demnitatea umana? Daca un om a pierdut demnitatea si speranta, atunci a pierdut totul! Ei bine, prietenul se pare ca a inteles ce am vrut sa spun si nu a mai insistat? I-am mai spus ca eu nu am incercat sa conving pe nimeni despre existenta comunicarii temporale, intrucat, fiecare se va convinge singur, mai devreme sau mai tarziu, intr-un fel sau altul? - Constantin Borcia