Cand stateam in Romania, cifrele legate de diaspora erau doar cifre. Aici cifrele devin oameni cu care ma intalnesc pe strada, pe care ii privesc in ochi si care imi intristeaza sufletul. E socant si e trist cat de multi oameni buni ai pierdut, Romania! De-a lungul primului an adunat in texte, i-am simtit adeseori frustrarea si nesiguranta. Uneori, frazele sunt gatuite de sentimentul neputintei. Oricat de tentata as fi fost sa le reformulez, am ales de multe ori sa le las exact asa cum au iesit, caci tot acolo, in aceleasi rasuciri de gand, se simt de fiecare data, si mai puternic, speranta. Ziua ei e in fiecare an, pe 7 iunie. Iar cartea asta nu e un cadou pentru ea, ci darul ei pentru toti cei care au nevoie doar de un strop de curaj ca sa-si ia viata in propriile maini. Pentru ca fiecare dintre noi are puterea sa influenteze oameni si poate chiar sa schimbe destine.
Cărți,multe cărți.
