Povestirile despre Nastratin Hogea au avut o larga circulatie in literatura Orientului, de unde s-au facut cunoscute si in folclorul balcanic. Nastratin Hogea e tipul reprezentativ al omului din popor, ager, mucalit, stapan al unei intelepciuni milenare, care, ridiculizand lacomia si avaritia bogatasilor, nedreptatile si ingustimea de spirit a carmuitorilor, ia apararea celor impilati si saraci.
In literatura romana, povestirile si anecdotele despre Nastratin Hogea au fost culese si versificate de Anton Pann in culegerea Nazdravaniile lui Nastratin Hogea (1853). Numele lui Nastratin Hogea a devenit porecla data celor mucaliti si poznasi.
?Bogatul, vesel privindu-l cand il mangaia mereu,
Intreba: - Dar ori iti place cum e magarusul meu?
- De minune! el raspunse, este vrednic d-al iubi
Si alt nici un cusur n-are decat nu poate vorbi.
- Ce fel? bogatul ii zise, poate vorbi un magar?
- Cum nu! Hogea ii raspunse, numai sa mi-l dai scolar,
Si intr-un an ti-l fac ritor, ori in ce limba vei vrea.
- Ba nu voi, bogatul zise, sa-l procopsesti asa prea.
E destul ca sa vorbeasca limba care o stiu eu:
Si vreo patru limbi straine, ca sa-l fac talmaciul meu.
- Asadar, ii zise Hogea, trebuie sa ne tocmim,
Insa sa mi-l dai acasa, ca-n alt chip nu ne-nvoim.
- Bine, ii zise bogatul; cum stii tu, asa sa faci,
Numai despre plata spune-mi cu cati galbeni te impaci?
- Sa-mi dai, Nastratin ii zise, o suta de-mparatesti,
Raspunzandu-mi inainte jumatate din acesti;
Iar jumatatea cealalta sa mi-o dai la sase luni,
Cand si examen voi face, intre cati vrei sa aduni;
Ca sa vaza fiecare ca nu dai bani-n zadar,
Ci pentru o-nvatatura auzita asa rar.?
Cărți,multe cărți.
