Maarten Klein, un olandez trecut de saptezeci de ani, emigrat dupa al Doilea Razboi Mondial in America impreuna cu sotia sa, traieste in lumea sigura a rutinei zilnice. Primele ?naluciri? ? semne ale indepartarii de sine ? il iau prin surprindere: Maarten are senzatia ca se pierde, nu mai deosebeste prezentul de trecut, isi confunda sotia cu propria mama, iar cuvintele nu-l mai asculta. Romanul Naluciri e mai mult decat o descriere minutioasa a lumii vazute prin ochii unui bolnav de Alzheimer: e o poveste de dragoste ce-si refuza cu obstinatie ultima clipa. Observatia criticului: Ferestrele caselor olandezilor au rareori perdele. Si totusi, personajul se zareste pe dupa o perdea. Problema este insa fereastra lui interioara, tot mai acoperita.
Cărți,multe cărți.
