Marturii ale experientei monahale

Staretul Iosif a fost fara stiinta de carte, dupa cultura lumeasca abia a terminat clasa a doua primara, insa a fost intelept in cele dumnezeiesti. A fost un teodidact. Universitatea pustiului l-a invatat cele de care mai ales avem nevoie: cele ceresti. Stim ca din cuvantul Staretului se vor folosi monahii, precum si cei din lume care lupta lupta cea buna. Daca se vor mai folosi si altii, aceasta numai Domnul o stie si sa faca asa cum binevoieste bunatatea Sa. Oricum acestea nici nu se inteleg usor fara o cugetare barbateasca si nici nu se pot pune in lucrare fara multa nevointa si osteneala. Fragment din volum: “XIII. „Harul lui Dumnezeu nu depinde de timp" Am primit scrisoarea ta, fiul meu, si-ti raspund la toate cele pe care mi le-ai scris. Intrebi cine din cei doi primeste mai repede Harul, isihastul sau cel care se supune. Fara indoiala ca ucenicul ascultator. Caci si Harul il primeste mai repede si totdeauna in afara primejdiei este; nu se teme nici ca va cadea, nici ca se va pierde. Numai sa nu cada in nepasare. Iar cand va veni Hristos inlauntrul sau, atunci omul si cu multi se va linisti si pace peste tot va avea. Harul lui Dumnezeu nu depinde de timp, ci de chipul vietuirii si de mila lui Dumnezeu. Experienta, prin lucrare, se dobandeste in timp, insa Harul — pentru aceasta se numeste har, adica dar-harisma — depinde de Dumnezeu si se daruieste potrivit cu caldura credintei, smereniei si bunei intentii. Solomon a primit har la doisprezece ani. Daniil la aceeasi varsta. David cand era tinerel si pastea oile tatalui sau. Si toti la fel, atat cei de demult, cat si cei mai de curand. De indata ce omul se pocaieste cu adevarat, Harul se apropie de el si se mareste odata cu ravna, in timp ce experienta cere asceza indelungata. Mai inainte de orice lucru, cel care cere Har de la Domnul, trebuie sa rabde ispitele si necazurile in orice chip ne vin ele. Iar daca in vreme de ispita se arata nemultumitor si nu arata destula rabdare, nici Har indestulator nu-i va veni, nici virtute nu savarseste, nici de harisme nu se invredniceste. Daca cineva a aflat care este darul lui Dumnezeu — ca sunt necazurile si in general toate cele pe care ni le pricinuiesc ispitele —, unul ca acesta a aflat cu adevarat calea Domnului. Si le asteapta sa vina, caci prin ele se curata, rabdandu-le se lumineaza si-L vede pe Dumnezeu."