Locul innisiparii

O comedie scrisa de Serban Negulescu Hesse, un text extrem de fluid si comic, propune intalnirea personajului principal, DQ, cu propriul EU, insa acest EU e inselator, misterios, cameleonic. Oricine va citi aceasta piesa se va confrunta cu o provocare. Piesa spune multe adevaruri despre fiecare dintre noi. DQ, un barbat de varsta incerta, are obsesia lui Don Quijote si, in timp ce se afla pe o plaja langa malul marii, in preajma unui camp eolian, are revelatia faptului ca acele "mori", desi par benefice omenirii, ele aduc numai necazuri. Pornind de la celebra fraza a meteorologului american Erwin Konrad: "Poate o bataie de aripi a unui fluture in Brazilia sa produca o tornada in Texas?", DQ, la fel ca personajul lui Cervantes de care e permanent bantuit, ii propune prietenului sau de aventura, SP, pe care-l confunda cu Sinele Personal sau, uneori, cu Sasa Power, sa scrie impreuna un scenariu despre doi motociclisti care se hotarasc sa atace aceste "mori de vant", dusmanii omenirii. Ii propune sa faca in primul rand experienta de a ataca acele maiestuoase "mori de vant" ca apoi, inspirati de realitate sa o transpuna artistic intr-un scenariu de film. Insa DQ, la fel ca Don Quijote, dupa ce si-a petrecut intreaga existenta citind si filosofand, e aproape incapabil sa treaca la actiune. Piesa urmareste dialogul lui DQ cu SP, sinele personal, multiplicat in diverse alte personaje iesite din multitudinea de carti citite. Pe tot parcursul piesei, diverse personaje celebre ii apar in fata ochilor, vorbindu-i direct, iar DQ incearca sa inteleaga esenta vietii prin intermediul oamenilor remarcabili din istorie, ca Cervantes, Carl Gustav Jung, Albert Einstein, doar ca, la final, sa-si dea seama ca daca vrea sa afle raspunsul la intrebari, solutia e de a-L intreba direct pe EL, pe Dumnezeu, fara intermediari umani. Locul innisiparii este o piesa despre simbioza, despre felul in care personajul traieste depinzand de nalucirile care-l bantuie. Piesa e impresionanta, alternand intr-un ritm alert fragmente filosofice, pasaje poetice, de profunzime sau comice. Pentru fiecare cititor, DQ va reprezenta altceva. Pentru a intelege piesa este nevoie doar de a fi simtit macar odata dorinta de a afla esenta lucrurilor si a vedea ceea ce e dincolo de aparente. Ce e dincolo de decorul in care traim, masca pe care o purtam si, mai ales, cine regizeaza toate astea?