Dupa un volum dialogic (Cu alte cuvinte ? 2018), in care Andrei Gazsi conversa de la egal la egal cu umbrele unor mari reprezentanti ai poeziei romane si universale, a urmat un al doilea (Cate o scrisoare postala pe luna, Scoala ardeleana ? 2019), care cuprinde scrisorile adresate de un puscarias mamei sale, in fapt, un soi de cuprinzatoare metafora a libertatii, poetul nostru revine propunand un soi de cantec al devenirii personale prin intermediul unui concept, Liziera fiind in acelasi timp interval si limita.
Cărți,multe cărți.
