Libertatea comerțului - dimensiune constituțională și legislativă

Lucrarea își propune să ofere specialiștilor și altor persoane interesate o imagine cât mai cuprinzătoare asupra unui fenomen care în zilele noastre a dobândit dimensiuni quasi-universale. În peisajul legislativ și european, libertatea comerțului este în plină ascensiune și dezvoltare prin aplicarea politicilor economice care reflectă dezideratele Constituției României din 1991 și ale Tratatului de la Lisabona din 2009.   Obiectivul esențial al lucrării îl constituie examinarea libertății comerțului în multitudinea dimensiunilor sale organizatorice și funcționale, istorice, politice și juridice, așezându-i în prim-plan exemplul românesc, cu beneficiile pe care i le aduce dreptul comparat, teoria și practica.   Lucrarea abordează teme dificile și puternic disputate în literatura de specialitate și în practică, pentru a arăta că libertatea comerțului este legitimă prin rolul său de a veghea la respectarea valorilor democratice, la consolidarea economiei de piață, la apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a supremației Constituției. În acest sens, autoarea a analizat raportul care există între concurența comercială și libertatea comerțului, descoperind o nouă paradigmă: libertatea economică vs. libertatea comercială.   De asemenea, sunt abordate și construcțiile extraconstituționale, legate de reglementările legislative privitoare la regionalizarea României, observând că, sub aspect constituțional, descentralizarea administrativă și realizarea autonomiei locale reprezintă imperative subliniate de Legea noastră fundamentală, dar că realizarea acestora trebuie să implice atât respectarea legii, cât și oportunitatea legislativă.       „Așa cum sugestiv arată titlul, libertatea comerțului este analizată atât din perspectivă constituțională, cât și din perspectiva legislației naționale și europene. În acest sens, se arată că libertatea comerțului, în înțelesul său constituțional, este legată de prevederile art. 1 al Legii fundamentale, în special cele ale alin. (3), în virtutea cărora „România este un stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”. Cartea debutează cu prezentarea conceptului de proprietate, ca temei al libertății comerciale. Ulterior, în capitolul al doilea, este analizat raportul dintre concurența comercială și libertatea comerțului. Cel de-al treilea capitol pune în discuție rolul statului în asigurarea libertății comerțului. Ultimul capitol este dedicat concluziilor și propunerilor. Astfel, se arată că „dezideratele constituționale privitoare la libertatea comerțului sunt în plină evoluție, iar implementarea politicilor economice în ansamblul obiectivelor Uniunii Europene este în curs de realizare”.   Bogdan Bucătariu