In acest volum sunt reunite cateva din scrierile sale importante. Asa cum rezulta si din cuprins, ele cuprind comentarii despre doctrina Zen, invataturi pentru discipolii angajati pe Cale, poeme, la care se adauga nenumarate tusuri care i-au adus faima lui Hakuin. Stilul lui personal era aprig si imprevizibil. Spune un lucru intr-un loc, apoi in alt loc il contrazice. Varsa foc si para la adresa buddhismului caldicel din vremea lui si isi indeamna fara incetare ucenicii sa se straduiasca din rasputeri. Cea mai binecunoscuta caracterizare a propriei lui opere apare in colofon pe cateva din autoportretele lui: "Pe taramul celor o mie de Buddha E urat de cei o mie de Buddha. Printre droaia de demoni E urat de droaia de demoni Zdrobeste ereticii de azi ai "iluminarii tacute" Ii face harcea-parcea pe orbii calugari heterodocsi din generatia lui Nesuferitul asta orb de mosneag chelios Adauga si mai multa mizerie la cata mizerie e." Pentru Hakuin trei lucruri erau esentiale pentru realizarea
Cărți,multe cărți.
