Karma și bolile

Legile sunt inexorabile, fie că sunt lumești, fie că sunt dumnezeiești. Ignorarea Codului Penal nu oferă îngăduiri în infracțiune, și nici nu-l scutește pe infractor de pedeapsă. Dacă fură, ajunge la închisoare. Dacă ucide, este spânzurat. În același mod, dacă păcătuiește, suferă. Dacă acest adevăr al ordinii inevitabile a Legii cosmice îi este prezentat omului într-o manieră distinctă și foarte simplă, cel mai probabil nu-l ajută și nu-l convinge să renunțe la vicii și să urmeze virtutea, să renunțe la adharma (dezordinea, fărădelegile, păcatele) și să îmbrățișeze dharma (ordinea, datoria, virtutea). Aici intervine scopul acestui mic tratat despre karmă și boală. El este limitat în special la formele fizice și mentale pe care le ia această răsplată cerească, și de asemenea la formele pe care le ia în acest plan lumesc. Căci omul modern este definit de mottoul „a crede înseamnă a vedea” și aproape că refuză să vadă ce preț teribil plătește omul în spitale și clinici pentru crimele comise împotriva dharmei.   Bolile pe care le suferim aici pe Pământ sunt toate rezultatele acțiunilor noastre din viețile anterioare. Fiecare acțiune are o reacțiune proprie, și nicio acțiune nu trece fără să fie răsplătită într-o manieră adecvată. Acțiunile rele nu trec fără să-și aducă efectele amare asupra celui care le făptuiește. Aici sunt prezentate doar câteva dintre condițiile jalnice în care omul este constrâns să trăiască din cauza faptelor sale nesăbuite și păcătoase.   Iadurile nu sunt o ficțiune imaginară, așa cum crede în mod obișnuit omul modern și raționalist. Empiristul crede doar în experiența contactului direct și consideră că omul nu se poate ridica mai sus decât ce-i dictează intelectul. Dar aceasta nu înseamnă că omul are motive să treacă cu vederea faptele aflate mai presus de înțelegerea sa. Nu avem niciun drept să susținem că globul pământesc este cea mai concretă realitate și că alte realități sunt doar niște aparențe iluzorii. Stelele nu devin niște simple pete luminoase pe cer doar pentru că noi le percepem astfel. Dacă nu am văzut America, nu am niciun drept să neg existența acestei țări. Există dovezi atât intuitive, cât și raționale, care ne fac să acceptăm existența lumilor de dincolo, ce sunt cu totul diferite în structură și dimensiune.   Yoga Vasishtha spune că Pământul nostru este doar un atom între multe alte lumi cu mult mai vaste, care există dincolo de percepția noastră, și că este un gen de lume printre multe altele, cu totul diferite în toate privințele. Nu avem nicio autoritate să ignorăm descrierea oferită de Vasishtha referitoare la faptul că există lumi ce sunt alcătuite din materiale diferite, precum cupru, fier, aur etc., lumi pline de apă, lapte, sau lumi locuite de șerpi, animale, diavoli, și așa mai departe. Nu este necesar ca doar ființele umane să locuiască toate lumile și ca doar condițiile pământești să predomine în toate sferele de existență. Universul este o dezvăluire treptată a Absolutului Infinit în diverse grade de conștiință, care include toate tipurile de viață și experiență. Infinitul este marele Miracol, și nu putem estima ce anume prosperă în pântecele lui! Noi, împreună cu lumea noastră, nu suntem decât o părticică infimă din el. Există multe familii în Infinit, iar Pământul, iadul, Cerul, oamenii, animalele, zeii, diavolii etc. suntem cu toții copiii Săi, în diversele noastre grade de temperament și caracter. Absolutul variază de la materia cea mai de jos la beatitudinea pură sau ananda, și între acestea există universul nesfârșit cu tot ceea ce conține. Și ele diferă atât în natura lor individuală, cât și în ceea ce privește conținutul lor. Se spune că ființele se nasc într-una dintre aceste lumi în conformitate cu acțiunile lor, care dau roade ce pot fi culese doar în acea lume anume. Doar focul poate da căldură și doar mâncarea poate potoli foamea. În același mod, doar o anumită condiție și un anumit mediu ne pot permite să culegem roadele unei acțiuni specifice.   Deși pedeapsa nu se datorează neapărat mâniei unei Ființe Dumnezeiești, se poate susține că este ceva necesar, prin însăși legea naturii: adică este necesar ca sufletul să se manifeste într-un trup potrivit experienței sale, determinate de acțiunile trecute. Ca urmare, nu este deloc nerezonabilă realitatea varietății naturii lumilor. Este necesar să ne amintim că ceea ce este real este nevăzut. Prin urmare, iadurile sunt la fel de reale precum regiunile lui Indra sau acest glob pământesc al nostru. Ele sunt regiuni care diferă doar în subtilitatea sferei lor de manifestare. Adică diferă în gradul stării de conștiință revelată în cadrul lor. Suferința impusă asupra păcătoșilor, așa cum vom descrie mai departe, poate însemna fie o naștere actuală în astfel de regiuni, fie o experiență de suferință egală cu cele enumerate aici, în orice altă stare de existență, fie o viață pe Pământ cu tot felul de încurcături, în care ființa trece prin diferite suferințe în mod direct sau prin intermediul altor ființe.