Jurisdictii administrative in materie financiara

Aceasta lucrare, in cadrul PREMIILOR STIINTIFICE ale Uniunii Juristilor din Romania, Societatii "Titu Maiorescu" si ale revistelor "Dreptul" si "Palatul de Justitie" pe anul 2011, a obtinul Premiul "Anibal Teodorescu". Lucrarea Jurisdictii administrative in materie financiara abordeaza o problema complexa prin semnificatia ei, prin faptul ca a fost, in general, putin analizata in doctrina de specialitate si, cu atat mai putin, sub forma unei monografii. Constitutia, in forma initiala, facea referire la jurisdictii exclusiv in articolul care reglementa Curtea de Conturi, careia ii erau recunoscute si atributii jurisdictionale, in conditiile legii. Un text care sa recunoasca insa, la nivel principal existenta jurisdictiilor administrative, nu a existat. Acest lucru a determinat doctrina de specialitate sa se exprime in sensul ca dupa intrarea in vigoare a Constitutiei, nu se mai putea sustine existenta jurisdictiilor administrative, Constitutia vorbind exclusiv despre justitie, in capitolul VI al Titlului III, consacrat autoritatii judecatoresti. O asemenea asertiune a starnit, evident, reactii adverse, dat fiind faptul ca insasi Constitutia, chiar daca nu proclama cu valoare de principiu, recunostea existenta unui tip de jurisdictie, respectiv jurisdictia fiscala, exercitata de Curtea de Conturi. Mai mult chiar, teza disparitiei jurisdictiilor din peisajul institutional romanesc scapa din vedere faptul ca insasi justitia reprezinta un tip de jurisdictie, respectiv jurisdictia judiciara, corelatia dintre cele doua concepte fiind aceea de la parte la intreg. Daca ar fi sa definim conceptul de jurisdictie, am putea avea in vedere formula ca aceasta evoca ansamblul de proceduri si structure prin intermediul carora se solutioneaza un litigiu aparut in viata publica sau privata, guvernat de regulile contradictorialitatii, independentei organului care solutioneaza litigiul, asigurarii dreptului la aparare si motivarii hotararii pronuntate. Cartea pe care o prefatam, cu satisfactia ca "dam binecuvantare" unei lucrari de valoare pentru doctrina romaneasca, este, din multe puncte de vedere, deschizatoare de drumuri. Ea valideaza un nivel de acumulare consistent, care-l releva pe autorul cartii ca un specialist care va marca doctrina si practica viitoare in domeniu, dar, in acelasi timp, deschide perspectiva unor abordari viitoare, pe masura ce elemente noi se vor aseza deasupra celor deja existente. Iar jurisdictiile administrative vor inceta sa fie o cenusareasa a sistemului juridic din tara noastra, ele vor deveni, si prin contributia autorului, forme eficiente de solutionare a litigiilor izvorate in viata cetatii.