Jungla din gradina sau sa gradinarim ca sa salvam planeta

Jungla din gradina sau Sa gradinarim ca sa salvam planeta / The Garden Jungle: or Gardening to Save the Planet de Dave Goulson este o celebrare a vietii micilor creaturi care traiesc in gradinile noastre si o ocazie excelenta pentru fiecare dintre noi sa ne familiarizam cu viata fascinanta a acestora. Totodata, autorul ne ofera prin intermediul acestei carti cateva idei in legatura cu numeroasele masuri practice pe care le putem lua pentru a creste biodiversitatea si pentru a atrage cat mai multe vietuitoare minunate in viata noastra. Asta pentru ca acest volum este mai mult decat un mic manual pentru cei care vor sa se apuce de gradinarit, el reprezinta totodata un manifest pentru o altfel de lume. O lume in care multi dintre noi s-ar transforma din consumatori, in producatori de hrana; o lume in care producerea hranei nu ar mai fi sinonima cu distrugerea ecosistemului si a biodiversitatii, din cauza utilizarii in exces a pesticidelor si ingrasamintelor; o lume in care "apocalipsa albinelor" nu ar mai fi o amenintare atat de mare la adresa umanitatii; o lume in care am preveni consumul in exces; in care am controla mai bine emisiile de gaze de sera si am descuraja ineficienta agriculturii industriale, incurajand in schimb productia la scara restransa. O lume mai pregatita sa traiasca, decat sa moara... Pasionatii de gradinarit vor putea citi pe parcursul acestei carti cateva curiozitati interesante despre cele mai intalnite insecte din gradinile lor, precum furnicile sau urechelnitele, despre rolul acestora in ecosistem si despre cum pot sustine dezvoltarea lor in gradini, creandu-le conditiile propice de viata. Ei vor afla totodata cum pot preveni aparitia daunatorilor in gradinile lor fara a utiliza pesticide si ingrasaminte nocive, invatand in schimb sa isi fabrice singuri ingrasaminte biologice si sa creasca daunatori naturali pentru speciile care le pericliteaza culturile. Cartea vorbeste in egala masura despre modul in care a fost afectata bidiversitatea Terrei in ultimii ani, in care s-a practicat agricultura industriala, dar si despre temuta "apocalipsa a albinelor" si despre motivele pentru care alternativele gasite pana acum la polenizarea naturala nu sunt deloc sustenabile, dar si despre un viitor diferit, in care lumea s-ar opri din aceasta cursa nebuna spre autodistrugere si ar imbratisa metode mai sustenabile de a-si obtine hrana. Jungla din gradina este o minunata pledoarie pentru intoarcerea la natura pe care fiecare dintre noi ar trebui sa o citeasca! Dave Goulson este un renumit profesor de biologie de la Universitatea britanica Sussex si fondatorul Trustului britanic pentru Conservarea Bondarilor. Pasionat de insecte si de fauna salbatica inca din copilarie, Dave Goulson si-a transformat pasiunea intr-o cariera incununata de succes. Pana in prezent a publicat peste 300 de articole stiintifice referitoare la viata bondarilor si a altor insecte, dar si o serie de carti bine primite de comunitatea stiintifica, dintre care amintim: Bumblebees; their behaviour, conservation and ecology/ Bondarii: comportament, conservare si ecologie (2010), A Sting in the Tale / O intepatura in poveste (2013), A Buzz in the Meadow /Bazaitul din iarba (2014), Bee Quest/ In cautarea albinelor (2017), The Garden Jungle / Jungla din gradina (2019), Gardening for Bumblebees / Sa gradinarim pentru bondari (2021) si Silent Earth/ Pamantul tacut (2021). Subiectul sau preferat de studiu ramane insa viata albinelor si cauzele declinului lor, dar si gasirea unor modalitati realiste de a preintampina disparitia acestor insecte de care depinde insasi continuitatea vietii pe aceasta planeta. Cartea este impartita in 12 capitole dupa cum urmeaza: Capitolul 1: Plante din belsug Pasionatii de gradinarit vor afla din aceasta sectiune a cartii cat de variate sunt necuvantatoarele care le populeaza plantele pe care le ingrijesc cu atata grija, dar si care sunt caracteristicile unice ale acestora. Vor afla astfel ca, in ciuda dimensiunilor lor neinsemnate, insectele din gradina ascund niste caracteristici unice fascinante. Iata doar cateva dintre ele: ? Fiecare insecta tinde sa aiba o alimentatie specifica, bazata pe o anumita parte a plantei, intr-o anumita perioada a anului, astfel ca hoarde intregi de creaturi minuscule isi impart resursele oferite de diversele specii de copaci. Numai din stejar de exemplu, se hranesc sute de specii de insecte. ? Majoritatea insectelor erbivore mananca un singur tip de planta sau, cel mult, cateva soiuri de plante inrudite intre ele si prefera sa moara de foame decat sa incerce altceva. Tot din aceasta sectiune a cartii, pasionatii de gradinarit vor afla mai multe despre beneficiile pe care ni le aduc plantele in general si despre fabuloasa diversitate a vietii pe Pamant, dar si despre cele mai periculoase buruieni, sau care sunt cele mai bune plante care au proprietatea de a atrage insecte. Retinem asadar o idee foarte importanta si anume ca totul incepe de la plante, intrucat plantele pe care alegem sa le cultivam au un impact urias asupra insectelor, care, la randul lor, sunt foarte importante, deoarece reprezinta hrana pentru pasari, lilieci, chitcani si unele insecte pradatoare, cum ar fi libelulele. Constientizam astfel faptul ca permanentul efort de aparare al plantelor de insectele daunatoare care le distrug reprezinta insusi mecanismul care a stat la baza evolutiei vietii. Capitolul 2: Pajistea din gradina In acest capitol vei afla cum sa ingrijesti gazonul si pajistile, a caror suprafata s-a diminuat mult ca urmare a agriculturii industriale practicate astazi, dar si care este parerea autorului in legatura cu asa numitele "pajisti picturale". Detaliile furnizate de autor referitoare la importanta si modul de ingrijire a pajistilor vor fi foarte utile oricarui gradinar, indiferent de dimensiunile curtii pe care o are in ingrijire. Capitolul 3: Urechelnitele din livada mea Din aceasta sectiune a cartii vei invata sa prepari un cidru de casa, vei afla foarte multe detalii inedite despre temutele urechelnite, dar si cu cate chimicale este tratat un banal mar inainte de a ajunge la tine in fructiera. Tot in aceasta sectiune vei afla foarte multe informatii despre diferitele soiuri de meri si modalitati de ingrijire specifice, dar si cateva metode de a apara plantele de daunatori fara a folosi pesticide. Informatiile referitoare la polenizare, dar si la pericolul reprezentat de disparitia albinelor, dar si cele referitoare la defrisarile exagerate, reprezinta un adevarat semnal de alarma cu privire la viitorul nostru ca specie. Capitolul 4: Coctailul toxic Din acest capitol aflam care sunt cele mai frecvente efecte nocive ale pesticidelor asupra oamenilor, dar si asupra albinelor, sau de ce utilizarea excesiva a acestora este de cele mai multe ori nejustificata si nu isi atinge scopul. Tot aici vom afla cum suntem pacaliti de comercianti sa aducem pesticide in gradinile noastre chiar daca nu suntem adeptii lor si ce inteleg acestia prin plante "prietenoase cu albinele". Tot aici vom afla si cateva surse "neasteptate" de pesticide care ajung sa ucida albinele, dar si faptul ca pesticidele au ajuns sa faca parte, din pacate, chiar si din hrana noastra. Intrebarea care se pune in aceste conditii este: "De ce?" Mai ales ca exista orase fara pesticide care demonstreaza ca dispunem de numeroase mijloace eficiente pentru a controla buruienile cu zero pesticide. Capitolul 5: Bazaitul albinelor E timpul sa devenim mai constienti de importanta albinelor in ciuda tehnologiei care se lauda cu drone care pot poleniza plantele. Oricat de performante ar fi acestea, ele nu vor fi niciodata la fel de sustenabile ca albinele. In plus, atrage atentia autorul, problema este mult mai ampla: Declinul albinelor este simptomul unor probleme mult mai grave. Problema nu este ca albinele sunt in pericol. Aproape toate celelalte vietuitoare salbatice sunt in pericol din cauza defrisarilor necugetate si a poluarii de pe glob. Presupunand totusi ca am putea sa cream albine roboti suficient de ieftine pentru a fi profitabile, oare ar trebui s-o facem? Daca agricultorii nu ar mai trebui sa-si faca griji ca le fac rau albinelor, ar ajunge probabil sa utilizeze cantitati si mai mari de pesticide. Dar exista numeroase alte fiinte benefice care traiesc pe terenurile agricole si care ar putea fi afectate: buburuzele, sirfidele si viespile care ataca daunatorii plantelor, ramele, gandacii de balegar si miriapodele care ajuta la reciclarea nutrientilor si contribuie la sanatatea solului si multe altele. Vom incepe sa cream, de asemenea, rame si buburuze robotice? Afla din acest capitol cum poti crea conditii propice pentru albine si alte insecte polenizatoare in gradina ta! Capitolul 6: "Galagia" moliilor Acest capitol te va familiariza cu mai putin iubitele molii. In ciuda faptului ca cei mai multi dintre noi le urasc din cauza proastei lor reputatii de mari consumatoare de haine de calitate, se pare ca aceste mici insecte au totusi un farmec si o frumusete aparte. Asistam asadar la o "vanatoare de molii" si aflam o multime de lucruri interesante despre ele din acest capitol captivant. In plus, aflam ca si moliile, ca si alte alte specii de insecte, sunt pe cale de disparitie, un lucru ingrijorator din moment ce moliile sunt o veriga esentiala a ecosistemului nostru. Afla ce specii de plante sunt pe placul moliilor si nu ezita sa le plantezi in gradina ta! Capitolul 7: Scufundarea in helesteu A venit momentul sa aflam de ce sufletul nostru pare a fi alinat de imaginea si susurul apei. Cu alte cuvinte, de ce ne simtim bine in vecinatatea apelor. In aceasta ordine de idei, vom afla mai multe despre helesteie si despre cum iti poti construi unul la tine in gradina; ce specii de insecte sunt atrase de helesteie si cum poti spori numarul de insecte din helesteul tau cultivand plantele potrivite. Capitolul 8 : Furnici printre plantele mele Bine ai venit pe planeta furnicilor! Si nu exageram deloc cand spunem asta deoarece, pe Pamant exista aproximativ 10.000 de trilioane de astfel de fiinte, ceea ce inseamna ca ne depasesc numeric, raportul fiind de peste un milion la unu. In termenii biomasei, ele reprezinta cam un sfert din biomasa totala a tuturor animalelor de pe uscat (oamenii reprezentand un alt sfert). Furnicile sunt primii agenti de biocontrol gestionati in mod activ de om, desi astazi, multi dintre proprietarii de gradini incearca sa le distruga musuroaiele fiind deranjati de prezenta lor. Autorul te va convinge ca aceste mici vietuitoare fac mai mult bine decat rau, de aceea ar fi bine sa le lasi in pace data viitoare cand te vei supara pe ele. Tot aici, aflam cate ceva despre modul de viata si de organizare al furnicilor, dar si despre modul in care comunica ele, si ne minunam de faptul ca viata acestora nu este chiat atat de pasnica pe cat am fi crezut. Capitolul 9: Viermii care se zvarcolesc Ramele joaca un rol foarte important in sanatatea ecosistemului nostru, de aceea pana si marele savant Charles Darwin le-a dedicat o carte intreaga care se intituleaza The Formation of Vegetable Mould, Through the Action of Worms, With Observations on their Habits (Formarea mucegaiului vegetal prin actiunea viermilor, cu observatii despre obiceiurile lor). Chiar si marele Aristotel le-a recunoscut importanta, descriind foarte nimerit ramele drept "intestinele pamantului". Cleopatra le-a declarat sacre, cerandu-le tuturor supusilor sa le onoreze si sa le apere. Va invit asadar in universul ramelor, pentru a afla care sunt beneficiile lor pentru ecosistemul nostru, cu ce pericole se confrunta ele actualmente, dar si pentru a va delecta cu festivalurile imblanzitorilor de rame si a va minuna de performantele lor. Capitolul 10: Invadatorii gradinii De la gargaritele arlechin care nu sunt chiar atat de inocente precum par, deoarece pe langa afide, mananca si anumite insecte utile, la iepurii salbatici, si de la veveritele rosii si cenusii, la viespea asiatica si la racul Pacifastacus leniusculus, natura e plina de specii invazive care reprezinta o problema majora pentru agricultori si nu numai. Insa cum nu putem sa distrugem cu totul aceste specii, pentru ca, pe langa daune, ele fac si lucruri bune in natura, cel mai intelept lucru din partea noastra ar fi, considera autorul, sa lasam natura sa isi urmeze cursul. Capitolul 11: Ciclul vietii In acest capitol autorul militeaza pentru obtinerea compostului in gospodaria proprie, explicand cat este de simplu acest lucru, dar si pentru ingrijirea turbariilor intrucat, acestea sunt depozite gigantice de carbon si, in felul acesta, de soarta lor depind viitoarele noastre conditii climatice. In momentul de fata, la nivel global, turbariile inmagazineaza in jur de jumatate de trilion de tone de carbon, dublul cantitatii pe care credem ca ar inmagazina-o padurile lumii, desi turbariile acopera doar 3% din suprafata uscatului. Asadar, daca te intrebi ce poti face in gradina ta pentru a ajuta la capturarea carbonului, acesta este capitolul pe care trebuie sa il citesti! Capitolul 12: Gradinarit pentru salvarea planetei A venit momentul sa facem o scurta trecere in revista a agriculturii moderne care inseamna suprafete uriase de teren tratate cu un cocteil de pesticide si ingrasaminte in mai multe randuri, pentru a mentine culturile sanatoase. Din pacate, acest sistem agricol reprezinta o sursa majora de poluare si cea mai importanta cauza a pierderii biodiversitatii. Astfel, noteaza autorul: Agricultura industriala distruge complet vietuitoarele salbatice, ne epuizeaza si ne polueaza solurile, paraiele si lacurile, si actioneaza ca unul dintre factorii majori ai schimbarilor climatice care, la randul lor, au efecte devastatoare asupra planetei. Si pentru a pune sare pe rana, ni se pretinde sa subventionam acest sistem prin impozitele pe care le platim. Flirtul nostru de 80 de ani cu agricultura industriala ar trebui considerat un experiment care a esuat lamentabil. Tot aici autorul trage un semnal de alarma in legatura cu proportiile ingrijoratoare ale risipei alimentare si ale oportunitatilor pe care le ratam continuand sa risipim mancare: In prezent, 49 de milioane de kilometri patrati din suprafata globului sunt utilizati pentru a produce hrana. Teoretic, daca risipa alimentara ar inceta, in jur de 16 milioane de kilometri patrati de uscat - echivalentul suprafetelor SUA si Australiei laolalta - ar putea fi transformati in rezervatii naturale, poate sub forma unor proiecte de resalbaticire. Citeste tot aici si despre alte slabiciuni mari ale sistemului actual precum: consumul excesiv si in crestere de alimente procesate si de zahar; gazele de sera in exces produse de cresterea animalelor; ineficienta agriculturii industriale, etc, si convinge-te singur ca e mai eficient sa iti cultivi singur fructele si legumele! In final, te invit sa iti imaginezi o alternativa la lumea de azi: Imagineaza-ti o lume foarte diferita. O lume in care majoritatea oamenilor au acces la o gradina sau pot inchiria un lot de pamant, isi cultiva singuri hrana, astfel incat orasele si oraselele noastre sa fie inconjurate de o retea de spatii cultivate, pline de viata, productive si sociabile, unde ciripitul vrabiilor si bazaitul albinelor se amesteca cu sporovaiala cultivatorilor care compara dimensiunile dovleceilor, fac troc cu surplusurile si schimba intre ei seminte. Dincolo de acestea, imagineaza-ti ca, in locul acestor vaste deserturi verzi de grau sau pasuni, am avea ferme mici si sustenabile care aplica programe de agrosilvicultura organica adaptate la solul si clima locala, producand fructe, legume, carne de pasare si oua pentru pietele locale, cu vite care pasc la umbra pomilor din livada si de la care obtinem lapte si facem branza. Un numar mai mare de ferme mai mici ar insemna ca mai multi oameni se vor putea reintoarce in mediul rural, lucru care ar putea sa revitalizeze comunitatile rurale. In loc sa acordam subventii uriase care sa sprijine agricultura industriala, banii nostri ar trebui sa se indrepte spre altceva: spre transformarea agriculturii sustenabile la scara mica in ceva viabil. Si nu doar sa iti imaginezi. Sa contribui la transformarea ei in realitate, pentru ca, este de parere Dave Goulson, "daca vrei cu adevarat sa le lasi nepotilor o planeta sanatoasa, este momentul sa te duci in gradina si sa te apuci de sapat."