Prin Hobbes, Berkeley, Locke si Hume, filosofia britanica incepe s acatepe contururile care o vor defini in exersarile ulterioare: preocuparea pentru sursele si validitatea cunoasterii, revalorizarea experientei, acuratetea intemeierii institutiilor sociale si politice, legitimarea discursului stiintific, dar si regandirea relatiei cu credinta si cu Dumnezeu. Atitudinea si abordarea stiintifica se generalizeaza, iar teoriilor i se accentueaza caracterul ipotetic si necesitatea dovedirii prin experiment (Newton). Aceasta efervescenta a descoperirii si a demonstratiei potenteaza dialogul si critica, dand nastere unui nou tip de continuitate academica.
Cărți,multe cărți.
