Romanul este unul al angoasei existentiale, al psihologiilor nebuloase, cu o usoara alunecare spre absurd, inscriindu-se astfel in linia moderna, avangardista a romanului interbelic. Insa nu e un roman al introspectiei, al cautarii interioare, ci unul in care atmosfera este creata prin dialoguri, printr-un ritm alert, prin redarea surprinzatoare a unui tip de ?dementa lucida? a protagonistului, Calin Adam, alter ego al autorului. Halucinatie si realitate, nebunie si candoare, inadaptare si esec - toate acestea sunt caracteristici ale unui roman foarte bine primit in epoca (au scris despre el, printre altii, Anton Holban, Mircea Eliade, Pompiliu Constantinescu, Serban Cioculescu sau George Calinescu), dar fata de care istoria literara a ramas datoare.
Cărți,multe cărți.
