Influenta limbii engleze asupra limbii romane actuale. In limbajul economic si de afaceri

Societatea, in evolutia ei, este martora a nenumarate transformari in plan istoric, economic, politic si cultural care determina continue schimbari lingvistice, in special la nivelul lexicului. Aceste modificari nu se produc brusc si radical, formele noi de expresie lingvistica coexista cu cele vechi pentru o perioada, asigurandu-se astfel posibilitatea de comunicare intre generatii. Limba, ca mijloc de comunicare, evolueaza odata cu societatea si acest proces este mai rapid in conditiile extinderii relatiilor intre popoare si intensificarii circulatiei de idei - printre altele datorita dezvoltarii mijloacelor de difuzare a informatiilor de-a lungul vremii. In evolutia istorica a unei limbi (in functie de raporturile complexe dintre limba si societate), o serie de cuvinte capata sensuri si conotatii noi, conforme realitatii epocii respective sau dispar complet din uz, fiind inlocuite treptat de alte forme ce denumesc mai bine noile concepte. In evolutia ei, romana a intrat in contact cu diferite limbi ca urmare a stabilirii unor relatii diverse intre romani si alte popoare sau civilizatii. Astfel romana a asimilat o serie de cuvinte din limbi ca: slava, greaca, turca, rusa, franceza, italiana, dovedind ?o lipsa de simt traditionalist si un mare prestigiu a tot ce e strain, o neobisnuita putere de adaptabilitate la orice forma noua [...] si, inainte de toate, o adevarata pasiune de a-si imbogati limba cu posibilitati noua de exprimare plastica si nebanalizata.? (S. Puscariu, 1943, I, p.365). Aceste imprumuturi au pus intotdeauna probleme din punctul de vedere al adaptarii lor la structura lingvistica autohtona, dar cele mai multe s-au modelat dupa sistemul fonetic si morfologic al limbii romane. Fiecare limba din care romana a preluat cuvinte a produs anumite schimbari (chiar daca de scurta durata) asupra structurii fonetice, gramaticale si lexicale a limbii romane, fiecare influenta straina avand particularitatile ei. Limba engleza nu apartine familiei de limbi romanice ca italiana si franceza si pune probleme speciale in procesul de adaptare la sistemul fonetic, ortografic si morfologic al limbii romane, ceea ce nu constituie un impediment in imprumutarea cuvintelor din aceasta limba. Cea mai recenta, influenta engleza s-a manifestat in limba romana inainte si dupa 1945, chiar si in perioada restrictiilor impuse de sistemul politic comunist est-european, iar schimbarile radicale ale structurii politice romanesti dupa evenimentele din 1989 au deschis calea patrunderii masive a anglicismelor, fenomen datorat practicarii pe scara larga a limbii engleze ca limba internationala de comunicare. Reactii impotriva extinderii fenomenului de anglicizare s-au manifestat la nivel international, cu ecouri si in tara noastra. Si astazi sunt voci care acuza vehement fenomenul numit anglomanie, dar urmarind raspandirea celor doua fenomene: globalizare (la nivel socio-economic) si anglicizare (la nivel lingvistic), constatam ca aceste tentative de respingere a imprumuturilor din engleza sunt ineficiente. Patrunderea masiva in ultimele decenii a anglicismelor in limbile europene reprezinta un fenomen socio-cultural care ia amploare ca urmare a manifestarii unei tendinte generale a vorbitorilor de a folosi limba engleza in comunicarea internationala. Aceasta tendinta se manifesta diferit pe nivele de cultura si domenii de specialitate. Conditiile social-politice si extinderea relatiilor economico-financiare cu lumea occidentala presupun o permanenta comunicare intre specialisti precum si informarea lor, de aceea asistam la patrunderea masiva a anglicismelor in toate domeniile de activitate. Este vorba nu numai de inclinatia ?moderna? de a folosi cat mai multe cuvinte englezesti ci si de nevoia de a utiliza termenii originali, accesibili cunoscatorilor in limbajele de specialitate, intrucat ei reprezinta cel mai corect anumite notiuni. Fenomenele care se desfasoara intr-un ritm special de alert in lumea contemporana sunt, pe de-o parte, revolutia tehnico-stiintifica si tehnica si, pe de alta, procesele economice. Dezvoltarea tehnico-stiintifica inegala a popoarelor determina o inegala dezvoltare a limbii in aceste domenii. Pe acest fond general, in contactul dintre limbi, un numar considerabil de imprumuturi ce denumesc rezultatele stiintei si tehnicii se deplaseaza spre limba care a progresat mai putin in aceste domenii. La raspandirea anglicismelor in general contribuie foarte mult presa scrisa sau vorbita, care informeaza publicul asupra diferitelor aspecte si evenimente ale vietii sociale, politice, culturale si economice nationale si internationale, avand un rol important in ?modernizarea? vocabularului romanesc prin imprumuturi din engleza. In perioada actuala se manifesta o tendinta puternica de a extinde folosirea cuvintelor englezesti si in limbajul colocvial. Abundenta imprumuturilor de origine engleza din terminologia economica romaneasca se justifica mai ales prin nevoia de a utiliza termeni specializati care nu au corespondent in romana. Mai putine sunt situatiile in care se recurge la traducerea / calchierea constructiilor lexicale englezesti din terminologia economica. In ultimii ani, companiile care dezvolta afaceri pe scara internationala folosesc limba engleza ca pe un ?cod? unanim cunoscut in relatiile de pe piata comuna a muncii. Lucrarea se bazeaza pe studierea comportamentului anglicis­melor in limba romana actuala, tratand diversele lor probleme de adaptare la sistemul lingvistic romanesc, cu referire speciala la cuvintele din engleza utilizate in limbajul economic. In conditiile contemporane ale liberalizarii relatiilor economice pe plan international, limbajul economic romanesc evolueaza spectaculos, proces favorizat de tendinta actuala de internatio­nalizare a limbajelor. Cercetarea terminologiei economice romanesti (din perspectiva influentei engleze exercitate la toate nivelurile limbii) pornind de la multitudinea si diversitatea ipostazelor de utilizare a imprumuturilor din engleza demonstreaza dificultatile de adaptare la sistemul limbii romane, datorate importantelor deosebiri dintre cele doua limbi.