„Nu‑mi amintesc ultima oară când m‑am simțit atât de atrasă – pe loc și în întregime – în trecutul și prezentul imaginar a două personaje feminine care abia dacă sunt descrise. Una dintre femei este vie – trăindu‑și doliul, citind, gândind. Cealaltă e moartă, dar aparent foarte decisă să revină în apartamentul pe care îl împărțise mai înainte cu prima. […] Dacă romanul are un subiect central, acesta ar fi relația dintre gândire și artă (deși din descriere pare să fie ceva plicticos, e departe de a fi astfel.) În distribuție, nenumărate roluri au fost date unor personaje ilustre. Imaginați‑vă un party […] la care participă (printre mulți alții) suprarealiștii, Katherine Mansfield, WG Sebald, Lee Miller, Shakespeare, Forster, Colette, Pasternak, Jackie Kay și Freud – iar Ali Smith este gazda. La urma urmei, așa ar putea fi descrisă această carte: o pledoarie seducătoare pentru forța și magia imaginației.”
Cărți,multe cărți.
