Viata Parintilor de altadata si cuvintele pe care le-au lasat ca mostenire ucenicilor constituie hrana esentiala cu care crestinul dobandeste putere pentru a ramane in Hristos, prin Euharistie, a-L interioriza, prin rugaciune, si a-L urma, prin starea de jertfa. Culegerea duhovniceasca Everghetinos se inscrie in acest demers al Bisericii de a oferi painea cea spre fiinta si apa cea vie celui aflat pe cale. Cel de-al treilea volum din colectie ofera crestinului gand bun legat de slujiri, de sfintele slujbe, de rugaciune, de post, de priveghere, fara de care nu poate exista viata duhovniceasca reala. Smerita cugetare aratata indeosebi in intelegerea izvorului nesecat de putere pe care il primeste omul prin acceptarea si chiar cautarea necinstirii, a ocarii si a desconsiderarii din partea lumii constitutie, de asemenea, preocuparea Parintilor prezenti prin cuvintele lor in acest volum. Chiar daca logica acestei lumi nu poate primi o asemenea abordare, faptul ca mai sunt oameni care cred in inaltimea gandului smerit, in bogatia saraciei, in slava care izvoraste din necinstire si ocara arata ca mai exista elemente de echilibru in lume, ca nedejdea nu ne-a parasit. - din Cuvantul inainte, al IPS Teofan, Mitropolitul Modovei si Bucovinei Fragment din volum: „Auzi ce zice prorocul Ieremia despre cei care slujesc cu nepasare: Blestemat este omul care face lucrul Domnului cu nepasare. Sa ne straduim deci, fratilor, sa fim afara de asa infricosator blestem si sa implinim slujirea noastra cu toata sarguinta si ravna, ca slujitori ai lui Hristos, pentru a ne impartasi si de binecuvantare, ca ucenici ai celui Binecuvantat, care zice: „Daca-Mi slujeste cineva, sa-Mi urmeze Mie; unde sunt Eu, acolo va fi si slujitorul Meu; caci daca-Mi slujeste cineva, Tatal Meu il va cinsti; si , iarasi: Eu in mijlocul vostru sunt ca unul ce slujeste; caci Fiul Omului n-a venit sa I se slujeasca, ci ca sa slujeasca si sa-si dea sufletul rascumparare pentru multi. Acelasi lucru il porunceste si ucenicilor Sai, zicand: Cine vrea sa fie cel dintai intre voi sa fie cel din urma dintre toti, rob al tuturor slujitor al tuturor”. Dar sa auzim ce zice si Apostolul: „Iata acum vreme bineprimita, acum zi a mantuirii; nedand in nimic nici o sminteala, ca sa nu se prihaneasca slujirea. Ci in toate infatisandu-ne pe noi insine ca slujitori ai lui Dumnezeu, in rabdare multa, in necazuri, in nevoi, in privegheri, in stramtorari, in osteneli, in indelunga-rabdare, in dragoste nefatarnica, in cuvantul adevarului, ca robi ai lui Hristos, facand voia Lui din suflet cu bunavoire slujind, ca Domnului, si nu ca oamenilor. Si iarasi, indeamna zicand: Fratilor, fiti tari, neclintiti, prisosind in lucrul Domnului totdeauna, stiind ca osteneala voastra nu va fi desarta intru Domnul. Caci nu este nedrept Dumnezeu, ca sa uite de lucrul vostru de iubirea pe care ati aratat-o in numele Lui, voi, care ati slujit si slujiti sfintilor. Zice si despre el insusi [Apostolul]: Acum insa merg la Ierusalim, ca sa slujesc sfintilor; dar luptati impreuna cu mine in rugaciuni, ca slujirea mea sa fie bineprimita sfintilor.„ Fratilor, sa pricepem ca, daca acei luminatori ai lumii si stalpi ai Bisericii slujeau cu atata osteneala si dragoste saracilor din Ierusalim, cu atat mai mult suntem noi datori sa slujim fratilor nostri intru Hristos cu ravna si sarguinta si sa ne luptam cu orice chip sa le fim de folos, ca unii care prin ei ii slujesc lui Dumnezeu."
Cărți,multe cărți.
