Evanescent
Mai multe detalii
»
Pagini închise pe vecie, de unde nici gemetele nu mai r?zbat, idei îngropate în beton, din care nu se mai aude decît ecoul propriilor vorbe reluate la intervale sporadice ca un semnal venit din partea unei civiliza?ii îndep?rtate. Vor r?s?ri vreodat? germenii planta?i azi? Vor ?ti ei fa?a gr?dinarului, cadrul pove?tilor lui îndurerate, soiurile de arbori atunci inexisten?i, raportul tenta?iilor ?i al vinov??iei în formula lehamitei? Mai degrab? vor smulge cu amabilitate fragmente din context ?i vor re?ine ce le va fi cu putin??. Adic? nu mare lucru. Nu vor încerca s? refac? lumea pe care am concentrat-o-n cuvinte, nici n-o vor imita. Vor fi temporar c?zu?i în transa unei curiozit??i minore ?i-?i vor c?uta de drum, oricare ar fi el. Dar, odat? activate în subcon?tient sinapsele acelei genera?ii de litere, nu vor mai putea ignora f?r? s? apeleze la mistificare. Ceva, inimaginabil de pu?in, tot va r?mîne. Iar dac? din noianul descris nu va fi s? persiste decît un zvon la o margine de ochi privind imponderabilul, din toate acestea a? fi fericit s? r?mîn? m?car o singur? nuan?? a decolor?rii universale: iubirea, stigmatul inefabil al sc?p?rii. # Poate n-am în?eles nimic de la bun început. Ce se a?teapt? de la noi, în caz c? am fost considera?i vrednici s? parcurgem ceva; cît? putere avem pentru a împlini, de cît efort suplimentar este nevoie pentru a ne ridica deasupra condi?iei în care ne-am n?scut. Substan?ele precum suferin?a, nebunia, dragostea ?i ura, care s? întoarc? orbirea în cunoa?tere. Combina?iile celor ireductibile ?i cantit??ile optime pentru izbînda lor trec?toare. Diferen?ele esen?iale dintre minor ?i întreg, viu ?i etern, lumin? ?i în?elepciune. Dorul pentru cele neîmplinite sau l?sate în urm?. Z?pada c?zut? peste chipuri pentru a ne determina m?car pentru o clip? s? ne uit?m deprimantele noastre tr?s?turi. Disperarea care ne alimenteaz? n?dejdea. Iluziile statice ale timpului ?i mirajul spa?iului continuu. Întoarcerea anotimpurilor în spirala altui nivel. # Ne vom învîrti neîncetat, f?r? o lucire aparent?, în c?utarea singurului element care ne ?ine departe de fericire, cu sufletul zdren?uit, cu inima în fl?c?ri nestinse, cu mintea stearp? de idei, un element pe care-l neg?m în dezacorduri purtate cu abjec?ie, meschin?rie, nep?sare ?i ur?, adic? toate calit??ile antonime care-l compun, încercînd s? nu ne raport?m decît la reflexiile neantului, pentru c? nici nu merit?m mai mult, din moment ce n-a existat concept pe care s? nu-l fi tr?dat ?i nici jur?mînt peste care s? nu fi trecut cu arogan?? ?i dispre?. # Cea mai mare frustrare se va trage din faptul c? nimeni nu ne-a-ncurcat, nimeni nu ne-a fost potrivnic? # În identificarea compendiului de grafeme pe care-l sco?i la plimbare prin libr?rii func?ioneaz? o serie de repere care ?in strict de p?rerile proprii, de indicatori biografici, de aventurile prin care ai umblat ?i, ca atare, nu pot fi conturate decît în portretul autorului, ?int? a unui bombardament cultural specific lui însu?i. Ce este cartea pe care-o ?ii în mîn? altceva decît rodul recoltei cuiva, seva unei culegeri de fic?iuni de sine st?t?toare cu aspect uneori de eseu, alteori de jurnal apocrif, care-?i ajung lor în?ile, indiferent de asociere ori cronologie, sau, dimpotriv?, un roman fragmentat în particule indivizibile care duc subiectul dintr-un loc în altul prin metafizica imponderabil? a nev?zutei for?e nucleare slabe? # Nu are nici o importan?? dac? Don Quijote este o adun?tur? de note întregind corpul de colos al unui roman arcimboldesc ori dac? micile produc?ii borgesiene alc?tuiesc o epopee aglutinat?. Lep?d?m compara?iile ?i p?str?m procentajul. Uluitor, formula este neschimbat?. Continu? s? intrige? O descoperire? Din toate cîte pu?in? # Fa?ete eterogene alc?tuiesc sfera eului poetic, fie pentru a desemna un discurs literar, fie pentru a întregi tr?s?turile unui caracter. Caracterele nu umbl? singure pe str?zi, ci reprezint? sertarele care se deschid în anturajul unei anatomii numite colectivitate, genera?ie sau patrie. Cum roste?ti cuvîntul patrie, o serie de probleme se strîng imediat la suprafa??, precum pe?tii venind s? se alimenteze, generînd polemici ?i emfaze conflictuale. Dup? atîtea mii de ani, înc? nu s-a c?zut de acord asupra defini?iilor care compun universul unui popor. Asta ar trebui s? ne pun? pe gînduri. Cel mult, ne va pune pe fug?. Alte titluri pentru Liviu Cangeopol (autor): Calmul prelevat în furtun? (2013) , Cartea Româneasc? Imponderabil. Jurnal c?tre cap?tul nop?ii (2018) , Integral Pandemia nebunilor. Confesiuni în stare de urgen?? (2020) , Integral Comisarul Cordobin? (2020) , Integral Exerci?ii de uitare (2019) , Integral Pulsul cuantic. Confesiuni (2020) , Integral R?zboiul am?girilor (2020) , Integral Avatarul solsti?iului (2020) , Integral Întoarcerea anotimpurilor (2021) , Integral
Mai multe detalii
»
Cele mai vândute cărți
Prima pagina