Cand Filosofia Clasica exalta eroii, facandu-i recunoscuti de toti, nu cred ca se sprijinea doar pe fapte eroice razboinice sau pe remarcabile acte de indemanare psihica sau biologica. Cred ca intrevad, si nu doar la un singur filosof, o invitatie tacuta si subtila de a ne lua la intrecere cu acesti eroi incepand chiar de la simplitatea propriilor noastre vieti si - de ce nu? - din postul de lupta pe care Destinul ni l-a dat fiecaruia dintre noi. Sensul eroic al vietii nu se epuizeaza cu o singura lupta, nici prin vreo situatie dificila din care am putut sa iesim victoriosi. De aceea vorbim despre un sens al vietii, si nu despre o ocazie in viata. Sensul vietii este ca o directie generala, este un drum, cu mai multe sau mai putine abisuri, care duce la o tinta. Iar eroismul consta, asadar, si in a privi cu atentie fiecare zi, fiecare actiune, ca pe o proba in care vor intra in joc toate fortele noastre, de la cele fizice pana la cele mai subtile ale inteligentei si ale sufletului. Uneori vom cadea si de tot atatea ori, si ori de cate ori va mai fi nevoie, ne vom ridica din nou... si, nu simti inca eroul din tine? Acorda-i un loc si il vei vedea crescand ca o coloana in interiorul tau. Aceasta este o invitatie la eroism: sa fii diferit, sa fii mai bun, sa fii senin, cinstit si drept in numele unei Filosofii naturale... - Autoarea
Cărți,multe cărți.
