Dispars

?Daca «buretele» ar fi un concept acceptat de critica literara, as spune ca poezia lui Vlad Moldovan este ca un burete: absoarbe cu generozitate toate datele oferite de realitatea culturala inconjuratoare (iar cand spun realitate culturala, ma refer la sfera foarte larga a sintagmei): film, muzica, arte plastice. Dar, dat fiind ca buretele n-a intrat inca in pantheonul criticii, trebuie sa recurg la cuvintele Virginiei Woolf: realitatea nu e asemenea unui drum strajuit de lampioane, ci (iar aici ne indepartam de celebra doamna) mai curind asemenea unui bombardament cu imagini si senzatii. Acest poet are ambitia (si ii reuseste) de a privi, a analiza si a reda fiecare dintre proiectilele aruncate asupra lui.? - Bogdan-Alexandru Stanescu ?Aparent, Vlad Moldovan practica un freestyle discursiv demn de cei mai experimentati MC?s, amestecand cu dexteritate cam toate registrele si tonalitatile limbajului. De fapt, el mixeaza dorinte, obsesii, pulsiuni, cu acuitatea si salbaticia ireductibila ale unui masaj direct pe creier. Dispars e un volum-reper al tinerei generatii, caci nimeni nu s-a aruncat cu mai multa libertate pe panta «monstruosului», parand ca nu face decat sa se plimbe, zen, pe suprafete. - Alex Goldis