Am rânduit în această carte, pigulindu-le de prin dicționare, câteva dintre vorbele noastre mai vechi sau mai noi, fermecătoare prin noimele izvodite în rostirea populară sau în cea literară a unor scriitori ca Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Rebreanu, Sadoveanu etc. Unele au fost moștenite din latină, altele își au obârșia în limbile popoarelor vecine: greacă, turcă, bulgară, sârbă, rusă, ucraineană, albaneză, maghiară sau ale popoarelor cu care, într-un fel sau altul, am venit în contact: franceză, italiană, germană. La rându-le, și vorbe românești au îmbogățit și nuanțat cu noi tâlcuri rostirea unora dintre vecinii noștri. Sper ca scurtele, dar de tot grăitoarele citate din literatura română, să constituie, totodată, mai ales pentru cei tineri, un convingător îndemn la lectură.
Cărți,multe cărți.
