Pentru mine, poezia (ca proces de scriere creativa) este, in cea mai bazala forma, un joc „de-a cuvintele”, un exercitiu, uneori ludic, de umplere a unei matrici structurale cu cele mai potrivite alegeri, astfel incat sa rezulte versificatia dorita (nu de putine ori, am pornit de la un anumit cuvant-sursa, in jurul caruia am tesut mai departe trama poetica). Apoi, poezia devine un mijloc de exprimare literar-artistica a celor mai intime ganduri, sentimente si impresii afective, toate fiind anonimizate sub umbrela misterului poetic care se cere a ramane criptat pana la aflarea sensurilor ascunse. In plus, poezia isi indeplineste adesea rolul de mediator al mintii si al sufletului, reunite intr-un discurs cathartic. Poezia este si o cale de explorare a propriului imaginar creativ. Mai presus de acestea, poezia este o ocazie de celebrare a muzei de inspiratie, de aduceri de ofrande acelei entitati catre care ne proiectam idealurile. Poezia mea penduleaza intre Eros si Thanatos, intre
Cărți,multe cărți.
