Ce-i împinge pe unii oameni s? comit? teribile acte de violen??? Pe baza celor treizeci de ani de experien?? în psihoterapia persoanelor aflate în penitenciar ?i în spitale pentru m?suri de siguran?? care au comis crime grave, Gwen Adshead ofer? o perspectiv? nou? ?i surprinz?toare asupra violen?ei ?i min?ii criminalilor. Împreun? cu Eileen Horn, ea realizeaz? o serie portrete vii ale pacien?ilor cu care a lucrat. Îl întâlnim pe Tony, un criminal în serie care ?i-a decapitat prima victim?; pe Gabriel, care a înjunghiat un str?in într-o cafenea londonez?, pe Zahra care ?i-a dat foc ei ?i celor din jur, pe Ian care i-a abuzat pe cei doi fii ai s?i. Putem vedea cum, în terapie, ace?ti oameni pe care i-au putea eticheta drept ?diavoli?, sunt capabili s?-?i asume responsabilitatea pentru istoriile lor de via?? ?i s? se cunoasc? mai bine, dezvâluindu-?i întreaga lor complexitate uman?. ?Într-o zi vorbeam din nou despre co?marurile sale ?i, în acel context, l-am întrebat dac? putem reveni asupra a ceea ce îmi spusese despre ?comportamentul abuziv? al tat?lui s?u ? o expresie pe care el o folosise. Am observat cum chipul lui Tony se întuneca; sprâncenele sale stufoase s-au unit ?i mi-a aruncat o privire înver?unat?. M-am sim?it anxioas?, dar ?i derutat?. Eram convins? c? descrise cruzimea tat?lui s?u în acel mod, a?a c? presupusesem c? termenul era unul acceptabil pentru el. Ceea ce nu în?elesesem era c? folosirea de c?tre mine a cuvintelor sale le conferea acestora o realitate pe care el nu o putea suporta; era prea mult identificat cu tat?l s?u, iar cuvintele lui rostite de mine îl tulburaser?. Mâinile sale au apucat marginea mesei dintre noi, cu nodurile degetelor albindu-i-se. Aproape am tres?rit, temându-m? c? va r?sturna masa.? Autoarele ?Zahra a revenit la povestea incendiului, recunoscând c? nu se putuse ab?ine - înainte de a aprinde un chibrit, a trebuit s? arunce o ultim? privire la telefon. Era un mesaj pe ecran, dar era doar un avertisment pentru ?bateria desc?rcat??. Cui îi p?sa? Nim?nui. A ridicat prima lumânare de pe tav? ?i a aruncat-o prin camer?, înspre draperii. Apoi alta, ?i alta, în toate direc?iile... pân? când tava s-a golit. În timp ce privea, cu capul înotând în vin ?i ochii înl?crima?i de la fum, fl?c?rile au ?â?nit cu un zgomot teribil, mistuind perdelele ?i întinzându-se spre tapetul zdren?uit. Abia atunci a sim?it panica. Ce f?cuse? Acesta a fost ultimul lucru pe care ?i l-a amintit, mi-a spus ea, înainte de a se trezi într-un pat de spital.? Autoarele
Cărți,multe cărți.
