Detectivii salbatici vol.1 2
Mai multe detalii
»
Volumul I: 168 pagini Volumul II: 600 pagini O carte adevarata iti desfasoara inaintea ochilor toate interesele tale vitale, ca o oglinda fosforescenta a propriului corp, cu opacitati si straluciri, cu suavitati si excrescente, cam asa cum constelatia Orion le apare unora desenata in cele mai vizitate locuri de pe pamant. La urma urmelor insa esential ramane raspunsul pe care o carte il poate da unei intrebari vitale, chiar neformulate. Ce imi spune mie – cititor de la inceputul secolului al XXIâlea, dar care nu va trece dincolo de jumatatea lui – cartea aceasta desfasurata ca un papirus in care intru incet, tatonand, si pe careâo inchei brusc, oricat as prelungi momentul? […] Ce imi spun, mai ales, Detectivii salbatici sau 2666 de Roberto Bolano, cele doua carti care, intrâun moment de ragaz, mâau facut sa revad, altfel, tot ce am citit (sau am trait) in ultimii ani? Da, ar trebui sâo spun raspicat, cartile acestea ale lui Bolano miâau activat aproape spatial – de la Bucuresti la Barcelona si retur, din Ciudad de Mexico pana la Caborca, in desertul Sonora, si de la Tel Aviv pana in intunecatul Ciudad Juarez, unde mai mult se moare decat se traieste – toate punctele nevralgice ale lecturilor si ale intamplarilor neintamplatoare din ultimii ani. O sa va povestesc de ce. Pana atunci, cat Detectivii salbatici se mai afla inca in librarii, merita, cred, sa faceti incercarea, pe cont propriu… - Simona Sora, Harta vie, Dilema veche E greu sa scrii despre «literatura disperata», despre viata sau despre cititorii lui Bolano. Cartile sale sunt, la zece ani de la disparitia lui, recompuse si recitite (asa cum siâar fi dorit Cortazar cu Rayuela) din toate directiile posibile; viata lui e urmarita cu lupa – din Chile (de unde a plecat devreme si unde sâa intors tarziu, pentru putina vreme) in Mexic (unde siâa trait tineretea poetica si unde a incercat, impreuna cu asaâzisii infrarealisti, sa zboare creierii culturii oficiale), apoi la Barcelona, unde a si murit, prea devreme. Si cititorii lui Bolano sunt o specie aparte. Dacaâi dam deoparte pe cei atrasi, fara sa stie de ce, de gloria postuma a scriitorului chilian, dar si pe aceia hiperconstienti, cei care au contribuit decisiv la aceasta gloriola (si care sufera uneori de bolanita, inflamare tratabila), ramanem cu «cititorul disperat». E acel cititor care citeste toate cartile unui scriitor, isi da ultimii bani pe cateâo carte, sta intotdeauna de cealalta parte a paginii ce tocmai se scrie si pe care, uneori, scriitorul il chiar descrie, pentru conformitate. Literatura nu poate povesti altceva decat propria ei disparitie – pare sa spuna Bolano in ultimele lui doua carti – iar cautarea ei nu e decat o forma de proliferare orizontala pe sute si sute de pagini transparente. In Detectivii salbatici se povesteste, e drept, mai degraba, disparitia a doi poeti – Arturo Belano si Ulises Lima, plecati amandoi in cautarea adevaratei „mame a poeziei mexicane“, suprarealista Cesarea Tinajero, pe care o si gasesc, in desertul Sonora, in pielea unei matroane de peste 120 de kg. Poezia insa poate lua orice forma. - Simona Sora, Din partea mexicana a planetei Pamant, Dilema Veche
Mai multe detalii
»
Cărți Literatura chiliana
Vezi toate cărțile Literatura chiliana
Cărți Literatura Universala
Vezi toate cărțile Literatura Universala
Cărți Beletristica
Vezi toate cărțile Beletristica
Cele mai vândute cărți
Prima pagina