Venise in Normandia pentru ca simtea ca acasa nu mai are nimic de facut. Pictase casele mai acatarii mereu pe inserat - malurile fluviului - din stanga, si din dreapta, si de pe pod... Catedrala, si in amurg, si in lumina lunii...gata asta era tot! Chipuri de oameni n-ar fi zugravit nici amenintat de inchizitie!
"Oricum toti oamenii sunt, intr-un fel sau altul, urati; daca ii pictez eu, vor fi de-a dreptul hidosi... Mai bine as picta fluturi albi care zboara spre soare... Imi ajung orizonturile si epavele, stancile si plajele innamolite de la Mont Saint-Michel... Desi, daca ma gandesc mai bine, ar fi timpul sa ma apuc de un peisaj de iarna in care ninge cu fluturi mari, albi, stralucitori..."
(Fragment roman "Cutitele rosii") ...Lucian Ciuchita!
Un om, un crez, un literat de exceptie... Un roman atat pentru cititorii romani, cat si pentru cei francezi. O poveste minunata! Multumesc, Lucian, pentru colaborarea pe care mi-ai oferit-o atatia ani si mult succes editorial!GABRIEL ALEXANDRU IONESCU Istoric
Cărți,multe cărți.
