Orice incercare de a defini ratiunea avara intra in contradictie cu principiul economiei de mijloace. Orice promovare a ei - o contesta. Explicitarea in contextul vorbirii prin apelarea la lexic, topica, sintaxa etc. inseamna risipa, uzura a multiplului - ceea ce nu este miza unei astfel de ratiuni. Ca ghidaj al actiunii dupa un principiu, ratiunea avara este agentul unei cartografii a ordinii. Prin insusi acest lucru ea instaureaza multiplul, pentru inceput ca forma a dualismului, ca insotire a realului cu ratiunea, ulterior ca forma posibila a ordinii. Daca vorbirea despre ea - simpla definire, explicitarea si recomandarea - ii sunt improprii, inseamna ca tacerea este forma in care se poate defini. Tacerea nu o multiplica, nu o contrazice, nu reprezinta nonsensul din afirmarea ei, prin urmare ea pare a fi calea urmarita aici. Participarea tacerii ca non-discurivitate la ontologia ratiunii avare nu inseamna insa nimic. Ratiunea avara este de vazut in contestatia activa la adresa lumii
Cărți,multe cărți.
