Volumul de fata descrie o parte din lupta lui George Alexander cu sistemul Barnevernet! Autorul a lucrat peste 20 de ani ca director-general in diferite scoli si gradinite din Oslo si a colaborat indeaproape cu Barnevernet (Proctectia copilului) din Norvegia, aceasta fiind una din atributiile sale de serviciu.In aceasta lucrare dezvaluie mecanismul de functionare al Barnevernet si legea imperfecta dupa care functioneaza, avand ca efect distrugerea copiilor si familiilor acestora. Aceasta lucrare va fi urmata de o a doua carte, un volum de analiza si explicare a articolelor Legii pentru protectia copilului din Norvegia, o demascare a capcanelor sistemului plasate in aceasta lege care ar putea da lovitura de gratie sistemului Barnevernet. ?George Alexander este perceput drept romanul care, dupa doua decenii de impatriere si activitate in Norvegia, si-a sacrificat cariera si a fost indepartat din sistemul managerial educational si din acea tara nordica de catre autoritati, din cauza faptului ca indraznit sa protesteze si sa traga de maneca Barnevernet-ul pentru abuzul de a smulge copilasii din sanul famililor Nan si Bodnariu.? (Romeo Tarhon, scriitor)
Fragment din volum: ?Patru zile de infern...
Zilele care urmasera nu le-as dori sa le traiasca nimeni. Primele doua zile, marti si miercuri, fusesera folosite pentru inventarea unei scuze plauzibile privind disparitia mea fizica de la locul de munca. Totul trebuia sa fie credibil, atat pentru angajatii mei, cat si pentru parintii copiilor pe care ii aveam in cele doua unitati educationale. Asa ca se inventase o poveste care nu ar fi trebuit sa dea prea mari batai de cap nimanui sau, in orice caz, autoritatilor norvegiene: sotia mea se imbolnavise grav si subit, iar eu trebuia sa plec imediat din tara! Daca angajatii mei sau parintii ar fi aflat adevarul, in mod sigur s-ar fi produs o revolta. Dar eu nu doream acest lucru. Nu doream sa expun firma care ma angajase odata, intelegand prea bine ca nu ei erau adevaratii vinovati care regizasera acestea toate. Institutiile de forta ale statului norvegian orchestrasera mica lovitura de palat speculand tocmai loialitatea mea pentru firma si oamenii ei, obligandu-i sa faca lucruri care nu tineau in niciun caz de respect sau de onoare in societate, de deontologia profesionala. Nu avem de gand, insa, sa le raspund cu aceeasi moneda, speculand cumva sentimentele oamenilor, care imi erau favorabile. Nu aveam de gand sa distrug totul in jurul meu, sa fac intocmai ca ei!, sa atac, de exemplu, in Justitie firma, sa-i creez probleme grave... Desi, aveam numai de pierdut din cauza lasitatii ei! In cele doua zile, incercasem sa ajung ?a jour" cu toate sarcinile mele de munca. Poate parusem ciudat, uneori, cand - ca niciodata in viata mea! - ma eschivasem in vreun fel sau altul de la anumite sedinte sau le cerusem liderilor mei sa nu planifice alte sedinte in viitor, la care eu ar fi urmat sa particip. Oamenii ma privisera fara sa inteleaga...?
Cărți,multe cărți.
