?Contemplatio inseamna observare, examinare, privire intoarsa asupra realitatii. Pana si prin suava lui muzicalitate (con-tem-pla-ti-o !) termenul acesta sugereaza un zbor planat deasupra campului de lupta care este viata insasi. De aici, poate, obiceiul de a i se asocia, daca nu starea de visare, cel putin o atitudine pasiva, de netulburata detasare fata de obiectul contemplat. Dar contemplatio mai inseamna si meditatie, reflectie, evaluare si judecata critica.Autorii prezentei incercari evoca si comenteaza, intr-un registru inevitabil subiectiv, fapte si intamplari petrecute de-a lungul mai multor decenii atat in viata lor personala, cat si in mediul politic si cultural al societatii romanesti. Dincolo de acorduri, de opinii si atitudini impartasite, dialogul lasa totusi sa se intrevada o anume tensiune intelectuala intre pozitiile sustinute de cei doi convorbitori - tensiune din care ar putea rezulta folosul si farmecul lecturii acestei carti scrise cu... cartile pe fata.? - David Ilina