„Volumul de faţă se prezintă publicului sub semnul unei fericite excepţii: el documentează, cercetează și analizează un număr însemnat de lucrări de artă contemporană (141) realizate de importanţi artiști români (75). Împreună, ele alcătuiesc Colecţia Regală de Artă Contemporană, constituită începând din anul 2001. După zece ani, existenţa acesteia este făcută publică în mod coerent și unitar, graţie lui Adrian Buga, autorul prezentului proiect; el și-a asumat sarcinile inerente conaisseur-ului, înţelegând foarte bine că acestea presupun nu doar pasiunea pentru artă, ci și erudiţie, competenţă și eficacitate. Conștient sau nu, el pare să fi urmat modelul propus de Goethe în cea de a treia scrisoare despre colecţionar, în care afirma că ordinea era (alături de exhaustivitate) una dintre dimensiunile pe care dorea să le confere propriei colecţii: pentru aceasta a studiat istoria artei și a realizat cataloage.“ (Profesor univ. dr. Ruxandra Demetrescu) „Am considerat importantă conexiunea și relaţia dintre vedere-vizualitate și viziune-vedenie (epifanie), transcendentalul fiind puterea de a vedea, putere asumată de toate stările văzului. Pentru ochiul care gândește, în raportul privire–obiect–văz, se impune într-o primă instanţă următoarea observaţie: textul scris pentru fiecare lucrare este filtrat prin văzul meu, prezint doar experienţa proprie din analiza și trăirile avute în faţa fiecărei lucrări, dublată de cercetări biografice și studii bibliografice ale artiștilor prezenţi în Colecţie. Plăcerea de a investiga și descoperi, de a aduna informaţie de la fiecare artist, constituie aici o tentaţie infinit mai puternică decât aceea de a căuta senzaţionalul artei. Pentru mine cercetarea în arhive, vizitele în ateliere, chiar și călătoriile îndepărtate după artiști români uitaţi – toate însumează un mod de viaţă, un reflex și o bucurie perpetuă. Textele cuprinse în acest catalog au fost scrise într-un interval scurt de timp, într-un stil spontan al scrierii. Poate cu trecerea timpului ele vor deveni o confruntare directă între gândirea de acum și trăirile de atunci. Totuși, au fost scrise acum într-o dublă competiţie – cu mine în ambele roluri: eu ca privitor și eu influenţat de artiștii cu care am discutat – iar aprecierile sau blamările devin, într-un fel, împărţite.”
Cărți,multe cărți.
