Clone, gene si nemurire

Prometeu intruchipeaza mitul omului progresist, care indrazneste sa aduca ?focul? in mijlocul oamenilor. Oare putem intelege astazi mai bine ca oricind ratiunile pedepsirii lui de catre zei? Colectia Prometeu isi propune sa dezvaluie ce se intampla in spatele usilor inchise ale laboratoarelor, unde oameni de stiinta in halate albe ne pregatesc destinul. Ne aflam, din nou, in pragul unei revolutii extraordinare. Revolutia la nivelul biologiei moleculare si al geneticii. Vom avea posibilitatea sa deviem si sa controlam evolutia umana intr-o masura fara precedent. Vom putea sa cream noi forme de viata. Dar clonarea nu este o jucarie a oamenilor mari; ea implica riscuri si probleme etice de un gen aparte, cu care specia umana nu s-a mai intilnit - ele fac subiectul acestei carti despre etica biotehnologiei si a geneticii umane. Cartea lui John Harris aprofundeaza toate aceste chestiuni pe intelesul tuturor. Entuziasmul in privinta clonarii umane - aparut odata cu clonarea primului mamifer, oaia Dolly, la 5 iulie 1996, la Roslin Institute - s-a risipit total odata cu moartea prematura a acesteia, la inceputul acestui an. A aparut intrebarea: daca materialul genetic al oii s-a deteriorat rapid, oare nu acelasi lucru se va intampla si in cazul primei clone umane? Toate aceste preocupari nu sunt straine de stradania permanenta a omului de a afla nemurirea sau macar de a-si imbunatati conditia. Concluzia autorului e mai degraba sceptica: ?Nu stiu daca «educatia il face pe om», dar sunt sigur ca genele nu il pot face.? Argumentele sale alcatuiesc o lectura de-a dreptul fascinanta.