Perspectiva din care am incercat sa privim lucrurile este una complexa: pluri si interdisciplinara. Totodata, am incercat sa privim identitatea nationala romaneasca intr-o viziune holistica, ca intreg, ca un complex de factori, procese, tendinte etc. Cu alte cuvinte, am dorit sa aducem in discutie si analiza toate laturile si aspectele posibile incepand cu latura (componenta) istorica si terminand cu aspectele de ordin psihologic sau etnopsihologic, economic, sociologic, spiritual, cultural etc. Gandul care ne-a calauzit de la inceput pana la sfarsit a fost acela de a prezenta analitic cat mai multe perspective posibile si cat mai multe aspecte privitoare la fenomenul identitatii nationale romanesti. Am incercat, de asemenea, sa punem in lumina si sa analizam – atat cat acest lucru este posibil – atat aspectele pozitive cat si cele negative si asta in numele adevarului si al dorintei sincere de indreptare a lucrurilor mai putin favorabile. Convingerea noastra este ca pentru a putea indrepta aceste lucruri, ele trebuie mai intai sesizate, recunoscute, analizate, evidentiate. Ne situam, in acest fel, intr-o linie de ganditori ilustri: de la Dimitrie Cantemir la Constantin Radulescu-Motru si mai departe. Volumul de fata reuneste contributiile catorva zeci de specialisti din domenii foarte variate: istorie, filosofie, teologie, litere, geografie, etnopsihologie, antropologie, economie, sociologie, politologie, muzicologie, etnografie etc. Cum spuneam, intentia initiala a fost sa cuprindem, in acest volum, toate aspectele relevante privind identitatea nationala romaneasca. Daca am reusit sau nu lasam in seama specialistilor si a cititorilor sa aprecieze. Ce pot sa spun, cu toata onestitatea, este ca produsul final nu coincide intocmai cu proiectul initial. A trebuit sa renuntam la anumite teme dupa cum, din mers, am mai adaugat teme care nu figurau in proiectul (planul) initial. A rezultat, oricum, ceea ce se vede: un volum masiv de aproape 800 de pagini. Un aspect important pe care l-am urmarit de la inceput a fost cel referitor la re-configurarea factorilor identitari. Astfel, factorii identitari traditionali, precum originea, limba, teritoriul, religia, cultura etc., au pierdut prioritatea in favoarea factorilor nontraditionali si nonconventionali: economic, tehnologic, educational, sportiv etc. Din pacate, acest aspect nu se reflecta, atat si asa cum ne-am fi dorit, in structura volumului de fata. Am constientizat de la inceput dificultatile pe care un asemenea proiect ar putea sa le genereze. Ele tin, inainte de toate, de nevoia de a proceda „obiectiv” intr-o situatie aparte, deloc confortabila. Coordonand acest proiect, mi-am dat seama cat este de dificil sa scrii despre poporul tau, despre tara ta, despre natiunea careia ii apartii in mod „obiectiv”. Cu partile lor bune si cu partile lor rele, cu calitati si defecte. Constantin Radulescu-Motru a trecut prin aceeasi dilema: „Cum sa te ridici peste amaraciunile tale personale pentru a vedea si calitati in afara de defecte? Cum ai sa te ridici peste amorul propriu, pentru a vedea si defecte in afara de calitati?”. Filosoful roman considera cunoasterea sufletului unui popor, inainte de orice, „o serioasa opera de stiinta”. Deviza lui era: „Intai lumina mintii si pe urma focul aprins al patriotismului” (Motru, 1999, pp. 34-35). Dar oare pot fi atinse aceste deziderate si in realitate? Ceea ce mi-am dorit de la acest proiect a fost sa spunem adevarul despre romani. Chiar daca, uneori, adevarul e dureros, el trebuie spus cu orice riscuri. Experienta istorica ne arata ca nimic durabil nu se poate cladi pe minciuna, pe neadevar, pe iluzii fara fundament. Am plecat de la premisa ca daca nu stim cine suntem, nu stim nici de ce suntem in stare, ce putem face. Am urmat, in aceasta privinta, indemnul aceluiasi Radulescu-Motru: „Sa incepem, spunea el, prin a ne studia pe noi insine, ca sa vedem cine suntem si ce putem” (Motru, 1999, p. 32). Cu aceasta convingere am plecat si noi la drum. Daca vrem sa stim si sa aratam ce putem, trebuie, mai intai, sa stim cine suntem cu adevarat. Cu bune si cu rele, cu partile pozitive, dar si cu cele negative. Nu putine dificultati vin din exigenta de a adapta fiecare subiect, fiecare contributie in parte, la tema generala. E mai greu sa vorbesti, de pilda, despre economie, educatie etc. prin prisma specificului national. In fine, nu este un lucru usor sa compatibilizezi contributii atat de diferite, scrise de autori diferiti, cu viziuni diferite, cu moduri de abordare si cu stiluri diferite. Riscul major, aici, este sa rezulte un volum eterogen, lipsit de unitatea necesara. Pe de alta parte, am fost pe deplin convins ca o lucrare despre identitatea nationala, in prezent, nu poate fi decat „opera” unei echipe de specialisti. Nimeni nu mai este, astazi, „specialist” in toate incat sa poata singur asuma subiecte din domenii atat de diverse. - Vasile Boari
Cărți,multe cărți.
