Înghit un nod în gât ?i n-am t?ria s? nu m? întreb dac? situa?ia în care m? g?sesc nu cumva e o form? de blestem cu fa?? uman? ? Punctul de plecare al unei pove?ti cu balauri ce se calc? în picioare? O dovad? a sui? ului meu prins detensionat, cu garda franjuri ?
Ce-o fi , o fi, nu mai conteaz?, am ajuns r?stignit pe un scaun îmbâcsit de al?i neferici?i de-a lungul anilor, un gr?unte dependent de autorit??ile statului. Înghit alt nod, îmi schimb centrul de greutate de pe-o fes? pe alta. Nu pot crede c? numai acum o or? eram convins c?, în sfâr?it, am în?eles ce înseamn? s?-l fi prins pe Dumnezeu de picior, c? m? sim?eam în al nou?lea cer la mine acas?, încrez?tor în galaxii ?i în concet??enii al?turi de care împart praful din aer, c?ile de comunicare?
Cărți,multe cărți.
