Catedrala

Volumul de povestiri a fost nominalizat pentru faimosul premiu american Pulitzer si pentru National Book Critics Circle Award. Raymond Carver spunea ca este posibil sa vorbesti despre lucruri obisnuite folosind un limbaj obisnuit, dar precis si sa investesti aceste obiecte, indiferent daca este vorba despre un scaun, o draperie, o furculita, o piatra sau cercelul unei femei, cu o putere magica uluitoare. Nicaieri nu devine mai evidenta reusita metodei sale decit in povestirea "Catedrala", care da si numele volumului: un nevazator conduce mina celui ce poate vedea, amindoi schitind o catedrala pe care primul n-o va zari niciodata. Astfel, aparenta banalitate a personajelor, a dialogurilor sau a situatiilor e permanent transformata intr-o senzatie de apasare, de stranietate sau chiar de fantastic. Asistam, de pilda, la o intilnire intre doua perechi, dar in care intervine un paun tifnos si un mulaj de dinti. Alteori ne sint prezentate suferintele unor parinti al caror copil a fost calcat de o masina chiar de ziua lui de nastere, dar tensiunea e sporita de niste telefoane misterioase si sumbre. De fiecare data Raymond Carver ne dezvaluie, cu o aparenta usurinta si cu un rafinament greu de egalat, fatetele ascunse ale unor vieti aparent banale, dind senzatia ca a reusit sa prinda in cuvinte esenta tainica a vietii insesi.