?Un roman de familie straniu si obsesional, o imersiune in apele adanci ale unui trecut tulbure. Reminiscentele tavalugului comunist (deportarea in Baragan etc.) asigura un cadru al memoriei pentru o poveste despre dezastre intime si destine frante, despre insingurare si nevoia de dragoste, despre instrainare si moarte. Profund poetica fara a fi poetizanta, cartea Mariei Ellis recupereaza 'de la distanta', cu un instinct artistic sigur, atmosfera apasatoare a unei infraistorii bolnave, intr-o incercare de a reconstitui - cu minutie, printr-un soi de arheologie imaginara - cateva identitati in deriva. O voce narativa ferma si pasionata, cu inflexiuni folclorice, developeaza esantioanele biografice ca pe niste fotografii de epoca, imbracandu-le (terapeutic?) morbidetea intr-o scriitura mustind de vitalitate. Ritmul hipnotic al relatarii genereaza efecte paradoxale: nici o contradictie intre concretetea debordanta a personajelor si aerul lor fantomatic.? (Paul Cernat)
Cărți,multe cărți.
