Amintirile Holocaustului încep să se şteargă. Cei care erau maturi în vremea războiului nu mai sunt printre noi; cei care au supravieţuit erau atunci copii, iar acum sunt bunici, de vârsta bunicilor lor când au trecut, ei înşişi, prin acele grozăvii. Cum transmitem aceste amintiri cât mai viu? Cum să le descriem nepoţilor lumea aceea cumplită, ca să ştie şi ei, să-şi amintească, şi toate acestea fără a le ştirbi siguranţa de sine? Mulţi dintre noi ne punem aceste întrebări, zi după zi. Un răspuns e clar pentru toţi: să nu ascundem nimic. Este important ca fiecare familie să le povestească celor mici prin ce a trecut, pentru ca nici un copil să nu crească în groapa neagră a neştiinţei. E mai bine să fie povestit adevărul cu grijă, echilibrat, să fie spusă povestea specifică a fiecărei familii, decât să fie lăsat copilul într-un gol de cunoaştere. Acestea au fost intenţiile noastre cu această carte publicată în comun. Sperăm că ea va ajuta fiecare familie să le povestească micuţilor ei urmaşi propria poveste. Suzana & Dafna Desenul de pe copertă: Dafna Schoenwald …Fetiţei cu părul roşcat Şi gura mergându-i fără oprire, Care se juca în nisip, la soare, Îi plăcea să danseze Şi să culeagă fructe, de toate, Să-şi împletească-n codiţe Panglici colorate, Să meargă cu părinţii În parc, la jucării, Să mângâie căluţii de lemn Şi pe cei adevăraţi şi vii… Suzana RaWeh a studiat Literatură Engleză şi Lingvistică la Ierusalim, a predat la universitate mai mulţi ani şi apoi s-a mutat în Italia împreună cu soţul ei, Haym, şi cu fiica ei, Dafna. Când s-a întors în Israel, a optat pentru o schimbare în carieră şi s-a specializat în asistenţa socială. În următorii 11 ani, până a ieşit la pensie, a lucrat ca terapeut în cadrul organizaţiei «Amcha». Dafna Schoenwald (născută Raweh), fiica Suzanei, este terapeut în domeniul psihiatric.
Cărți,multe cărți.
