Romanul Blandetea dragonului (1989) e construit pe dialectica realitate-imaginatie. Miguel, un adolescent foarte bolnav, isi petrece convalescenta citind si retraind miturile copilariei. In casa bunicilor, el isi creeaza o alta realitate, magica si hiperbolica, pe care insa trebuie sa o paraseasca, fortat de realitatea cotidiana mereu nelinistitoare. Aproape toate cartile autorului sunt expresia unei fantezii debordante. In acest sens, criticul iberic Amalia Iglesias observa ca ?Martinez de Pison este un mincinos de profesie, care construieste minciuni capabile sa se confunde in mintea cititorului cu realitatea.?
Cărți,multe cărți.
