Baricadele II

Baricadele II continua ampla explorare a lui Andrei Craciun in descoperirea a tot ce inseamna omenesc si frumusete. In acest volum, Andrei isi scrie o scrisoare aspra lui insusi pentru mai tarziu, povesteste cum a venit in Bucurestiul pe care-l ignora ca pe un decor, scrie scrisori de dragoste unei femei care nu exista si care uraste Parisul, ne spune ca daca Radu Cosasu n-ar fi existat, el n-ar fi stiut cum sa-si traiasca zilele pe pamant, ni-l arata pe Lorenzo, suporterul belgian ce si-a amanat eutanasierea ca sa mai vada un ultim meci al echipei de suflet sau ne ilustreaza atat de aievea piesele de teatru la care a fost, incat pare ca le-am urmarit si noi. Si tot acolo am fost cand el ne descrie Havana cu oamenii, obiceiurile si locurile ei, sau cand isi declara iubirea nesfarsita pentru Italia. Baricadele II sunt, in definitiv, o biopsie a fragmentelor de viata din jurul nostru, pe care Andrei Craciun le studiaza la microscop cu delicatete si carora le infuzeaza poezie. "Talentul, finetea si sensibilitatea alcatuiesc o armatura rezistenta la timp. Indiferent daca scrie despre un destin fracturat, un oras de basm, un meci sau o lichea, Andrei o face la temperatura inalta, cu stil si cu o reconfortanta pretuire pentru limba romana." - Radu Paraschivescu