Amantul doamnei Chatterley. Volumul 50 al colec?iei Carte pentru to?i
Românul ?mântul doamnei Chatterley a fost interzis la publicarea s?, stârnind o furtun? de controverse. Lawrence exploreaz? tr?irile lui Constance Chatterley, prizonier? într-un mariaj steril cu ?ir Clifford, un aristocrat intelectual paralizat de la brâu în jos în urm? Primului R?zboi Mondial. Disperat s? capete un mo?tenitor, Clifford îi sugereaz? so?iei sale s? încerce o aventur?, ?i Constance se treze?te implicat? într-o rela?ie pasionala cu Oliver Mellors, paznicul de vân?toare de pe domeniul lor. Într-un stil liric ?i senzual, românul descrie profund? leg?tur? emo?ional? ?i fizic? dintre doi oameni separa?i de prejudec??ile celorlal?i, denun?ând totodat? necru??tor p?catele industrializ?rii ?i împ?r?irea societ??ii în clase. For??, complexitatea ?i subtilitatea psihologic? fac din aceast? scriere cu totul original? o apologie a pasiunii, o celebrare erotic? a vie?ii.
Este o carte frumoas? ?i rar?, dar în acela?i timp nespus de trist?. Dar, aceast? a fost de fapt ?i via?? autorului însu?i.-Aldous Huxley
La Lawrence nu este vorba despre definirea leg?turii speciale dintre femeie ?i b?rbat, ci despre ordonarea lor în adev?rul vie?ii. Adev?rul nu este nici voin?a, nici imagina?ie; el cuprinde ?i natur? animal? în el, în care natur? uman? î?i are r?d?cinile.-Simone de Beauvoir
Fragment din românul "?mântul doamnei Chatterley", de D.H. Lawrence
"Colib? era foarte dr?gu??, c?ptu?it? cu scânduri nevopsite, cu o m?su?? rudimentar? ?i un taburet care st?tea lâng? scaunul ei, un banc de tâmpl?rie, apoi o lad? mare, unelte, scânduri, cuie; nenum?rate obiecte st?teau atârnate în cârlige: un topor, o secure, capcane, ni?te saci plini cu lucruri, hain? lui. Colib? nu avea fereastr?, lumina venea prin u?? deschis?. Era o cocioab?, dar ?i un fel de mic sanctuar.
Connie ascult? loviturile de ciocan; nu sunau prea vesel. Omul se sim?ea ap?sat. Intimitatea lui fusese înc?lcat? în mod periculos! O femeie! Ajunsese la stadiul în care tot ce î?i dorea pe lume era s? fie singur. Dar nu putea s?-?i apere intimitatea: era simbria?, iar oamenii ace?tia erau st?pânii lui.
?i mai ales nu voia s? aib? din nou de-a face cu o femeie. ; r?m?sese cu o de pe unor vechi. Sim?ea nu poate fi singur, nu se poate fie l?sat pace, o . Retragerea lui din lumea ; ultimul lui refugiu p?dure; se ascunsese aici!
Connie se înc?lzise focul care se înte?ise prea tare; acum prea cald. Se duse se pe taburet cadrul u?ii, privindu-l pe b?rbatul care muncea. Acesta p?rea n-o bage , dar ?tia este acolo. lucreze când ar fi fost absorbit de , iar c??eaua lui cafenie ?edea fund el, supraveghind lumea de .
Zvelt, t?cut rapid, omul pe care o f?cea, o întoarse. , apoi o puse deoparte. Dup? aceea se , se duse ia o veche o aduse la bu?teanul pe care . Se pe vine ; câteva din ele se rupser? mâinile lui; începu cuiele. Apoi r?suci pe gânduri, f?r? dea nici un semn ar fi con?tient de femeii."
Cărți,multe cărți.
