Vinovatia bucuriei. Cladind surasuri intr-o viata dureroasa

Incapacitatea de a te bucura este izvor al unei credinte false sau, mai curănd, tăgăduire a bucuriei, în vreme ce bucuria este absolut esențială în credința, deoarece, fără îndoială, ea reprezintă rodul prezenței lui Dumnezeu. Nu se poate ca cineva sa stie ca exista Dumnezeu și să nu se bucure. Numai legate cu bucuria, frica de Dumnezeu- și smerenia!- sunt corecte, autentice și roditoare. În afara bucuriei toate devin demmonice, o foarte adâncă denaturare a oricărei experiențe religioase. O religie a fricii. O religie a falsei smerenii. O religie a vinovăției: toate sunt ispite si curse- cu adevarat foarte puternice, nu numai in lume, ci si inlauntrul Bisericii. Oamenii "religiosi", intr-un anumit mod, privesc bucuria cu suspiciune...