Scriitor exponential al optzecismului basarabean, Nicolae Popa este pe cat de bun in poezie, pe atat de memorabil in roman si proza scurta. Este unul dintre prozatorii de referinta ai literaturii romane contemporane din arealul basarabean al literelor romanesti. Nu este, precum s-ar astepta altii, un poet in proza, ci un aspru, necrutator si captivant narator al unor istorii care te tin cu sufletul la gura. E nuvelist cu acte si instrumentar in regula, cu darul povestitului si cu uimitoarea capacitate de a crea anturaje si personaje memorabile. Criticul Eugen Lungu, care semneaza postfata cartii, pune primele nuvele ale lui Popa sub semnul padurii (autorul e nascut intr-un sat din Codrii basarabeni), iar ultimele, sub semnul apei: „Daca primele carti ale lui Nicolae Popa rimau cu fosnetul verde razbatand dinspreun areal preponderent silvestru, atunci volumele de proza par zamislite sub imperiul acvaticului.” Si o precizare, necesara in context narativ: „Apele din proza scurta a l
Cărți,multe cărți.
